aşa grăieşte Domnul:
Din Epistola către Efeseni a Sf. Apostol Pavel (6:18-24)
Fraților, faceți în toată vremea, în Duhul, tot felul de rugăciuni și de cereri, și întru aceasta priveghind cu toată stăruința și rugăciunea pentru toți sfinții. Rugați-vă și pentru mine, ca să mi se dea cuvânt când voi deschide gura mea, să fac cunoscută cu îndrăzneală taina Evangheliei, pe care o binevestesc, în lanțuri, ca să vorbesc despre Evanghelie fără sfială, precum trebuie să vorbesc. Iar ca să știți și voi cele despre mine și ce fac, Tihic, iubitul frate și credinciosul slujitor întru Domnul, vi le va aduce la cunoștință pe toate; l-am trimis pe el la voi, pentru aceasta, ca să aflați cele despre noi și să mângâie inimile voastre. Pace fraților și dragoste, cu credință de la Dumnezeu-Tatăl și de la Domnul Iisus Hristos. Harul fie cu toți care iubesc pe Domnul nostru Iisus Hristos întru curăție.
Din Evanghelia după Luca (4:22-30)
În vremea aceea, toți se mirau de cuvintele harului care ieșeau din gura lui Iisus și ziceau: Nu este, oare, Acesta fiul lui Iosif? Și El le-a zis: Cu adevărat, îmi veți spune această pildă: Doctore, vindecă-te pe tine însuți! Câte am auzit că s-au făcut în Capernaum, fă și aici, în patria Ta. Și le-a zis: Adevărat zic vouă că niciun proroc nu este bine primit în patria sa. Și adevărat vă spun că multe văduve erau în zilele lui Ilie în Israel, când s-a închis cerul trei ani și șase luni, încât a fost foamete mare peste tot pământul, și la nici una dintre ele n-a fost trimis Ilie, decât la Sarepta Sidonului, la o femeie văduvă. Și mulți leproși erau în Israel în zilele prorocului Elisei, dar nici unul dintre ei nu s-a curățat, decât Neeman Sirianul. Și toți în sinagogă, auzind acestea, s-au umplut de mânie. Și, ridicându-se, L-au scos afară din cetate și L-au dus până pe sprânceana muntelui pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce în prăpastie; iar El, trecând prin mijlocul lor, a plecat de-acolo.
Câte ore trebuie să dorm? Sfântul Arsenie cel Mare spune că o oră.
Sfântul Arsenie spune că o oră, dar pentru cel nevoitor. Şi eu îţi spun la fel, dacă eşti ca Marele Arsenie. Părerea mea este că începătorul, atunci când nu are război trupesc, va trebui să doarmă şi să mănânce cu discernământ, ca să nu fie ca puiul de găină ameţit şi să-l mănânce uliul. Deoarece atunci când se nevoieşte peste puterile sale şi este ameţit, neputând înţelege cele pe care le citeşte, nici cele pe care le spune în rugăciune şi nu are încă un capital duhovnicesc, cum va fi cu putinţă să crească şi să rodească? Însă atunci când are război trupesc, începătorul, înainte de a-şi lovi cu putere trupul, va trebui să se cerceteze bine pe sine şi să vadă dacă nu cumva este de vină mândria, judecata, iar nu trupul. De aceasta ne putem da seama atunci când, de pildă, facem o mică nevoinţă (zăvorâre şi priveghere) şi-L rugăm pe Dumnezeu să ne ajute, iar El nu ne ajută. Aceasta înseamnă că „picură în altă parte”.
0 Comments