aşa grăieşte Domnul:
Din Prorocia lui Isaia (4:2 – 5:7)
2. În ziua aceea se va arăta mlădiţa Domnului în podoabă şi în slavă şi roadele pământului în mărire şi în cinste pentru aceia din Israel care vor fi scăpat.
3. Rămăşiţa Sionului şi cei ce vor fi scăpat cu viaţă din Ierusalim se vor chema sfinţi şi oricine va fi înscris să trăiască în Ierusalim.
4. Când Domnul va fi spălat necurăţenia fiicelor Sionului şi va fi şters fărădelegile din mijlocul lui prin duhul dreptăţii şi al nimicirii,
5. Domnul va veni pe Muntele Sionului şi în adunările Sale ca un nor şi ca un fum ziua, iar noaptea ca un foc strălucitor şi ca o văpaie. Că peste tot locul slava Domnului va fi acoperământ:
6. Fi-va în timpul zilei cort, care să-l apere de căldură şi să-l adăpostească de vreme rea şi de ploaie.
1. Vreau să cânt pentru prietenul meu cântecul lui de dragoste pentru via lui. Prietenul meu avea o vie pe o coastă mănoasă.
2. El a săpat-o, a curăţit-o de pietre şi a sădit-o cu viţă de bun soi. Ridicat-a în mijlocul ei un turn, săpat-a şi un teasc. Şi avea nădejde că va face struguri, dar ea a făcut aguridă.
3. Şi acum voi, locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda, fiţi judecători intre mine şi via mea.
4. Ce se putea face pentru via mea şi n-am făcut eu? Pentru ce atunci când nădăjduiam să-mi rodească struguri, mi-a rodit aguridă?
5. Acum vă voi face să ştiţi cum mă voi purta cu via mea: Strica-voi gardul ei şi ea va fi pustiită, dărâma-voi zidul ei şi va fi călcată în picioare.
6. Şi o voi pustii! Nu va mai fi tăiată, nici săpată şi o vor năpădi spinii şi bălăriile. De asemenea şi norilor le voi da poruncă să nu-şi mai verse ploaia peste ea.
7. Dar via Domnului Savaot este casa lui Israel, iar oamenii din Iuda sunt sădirea Sa dragă. El nădăjduia ca acesta să fie un popor fără păcate, dar iată-l plin de sânge. Nădăjduit-a să-I rodească dreptate, dar iată: răzvrătire.
Din Cartea Facerii (3:21 – 4:7)
21. Apoi a făcut Domnul Dumnezeu lui Adam şi femeii lui îmbrăcăminte de piele şi i-a îmbrăcat.
22. Şi a zis Domnul Dumnezeu: „Iată Adam s-a făcut ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul. Şi acum nu cumva să-şi întindă mâna şi să ia roade din pomul vieţii, să mănânce şi să trăiască în veci!…”
23. De aceea l-a scos Domnul Dumnezeu din grădina cea din Eden, ca să lucreze pământul, din care fusese luat.
24. Şi izgonind pe Adam, l-a aşezat în preajma grădinii celei din Eden şi a pus heruvimi şi sabie de flacără vâlvâitoare, să păzească drumul către pomul vieţii.
1. După aceea a cunoscut Adam pe Eva, femeia sa, şi ea, zămislind, a născut pe Cain şi a zis: „Am dobândit om de la Dumnezeu”.
2. Apoi a mai născut pe Abel, fratele lui Cain. Abel a fost păstor de oi, iar Cain lucrător de pământ.
3. Dar după un timp, Cain a adus jertfă lui Dumnezeu din roadele pământului.
4. Şi a adus şi Abel din cele întâi-născute ale oilor sale şi din grăsimea lor. Şi a căutat Domnul spre Abel şi spre darurile lui,
5. Iar spre Cain şi spre darurile lui n-a căutat. Şi s-a întristat Cain tare şi faţa lui era posomorâtă.
6. Atunci a zis Domnul Dumnezeu către Cain: „Pentru ce te-ai întristat şi pentru ce s-a posomorât fata ta?
7. Când faci bine, oare nu-ţi este faţa senină? Iar de nu faci bine, păcatul bate la uşă şi caută să te târască, dar tu biruieşte-l!”
Din Proverbele lui Solomon (3:34 – 4:22)
34. De cei batjocoritori El râde, iar celor smeriţi le dă har.
35. Cei înţelepţi vor moşteni mărirea, iar cei nebuni vor avea parte de ocară.
1. Ascultaţi, fiilor, învăţătura tatălui şi luaţi aminte să cunoaşteţi buna chibzuială,
2. Căci eu vă dau învăţătură bună: Nu părăsiţi povaţa mea.
3. Căci şi eu am fost fecior la tatăl meu, singur, şi cu duioşie iubit la mama mea
4. Şi el mă învăţa şi-mi zicea: Inima ta să păstreze cuvintele inimii mele, păzeşte poruncile mele şi vei fi viu.
5. Adună înţelepciune, dobândeşte pricepere! Nu le uita şi nu te depărta de la cuvintele gurii mele!
6. Nu o lepăda şi ea te va păzi; iubeşte-o şi ea va sta de veghe.
7. Iată începutul înţelepciunii: Agoniseşte înţelepciunea şi cu preţul a tot ce ai, capătă priceperea.
8. Preţuieşte-o mult şi ea te va înălţa; ea te va ridica în slăvi dacă o vei îmbrăţişa.
9. Ea va pune cunună de daruri pe capul tău şi te va împodobi cu diademă de mare cinste.
10. Ascultă, fiul meu şi primeşte cuvintele mele şi anii vieţii tale se vor înmulţi.
11. Eu te voi învăţa calea înţelepciunii şi te voi purta pe căile dreptăţii.
12. Când vei merge, paşii tăi nu vor şovăi şi, chiar de vei alerga, nu te vei poticni.
13. Ţine cu tărie învăţătura şi nu o părăsi, păzeşte-o căci ea este viaţa ta.
14. Nu apuca pe calea celor fără de lege şi nu păşi pe drumul celor răi.
15. Ocoleşte-o şi nu merge pe ea, treci pe alăturea şi du-te mai departe;
16. Căci ei nu dorm până nu făptuiesc rău şi nu-i mai prinde somnul până nu fac pe cineva să cadă.
17. Căci ei se hrănesc din pâine agonisită prin fărădelege şi beau vin dobândit prin asuprire.
18. Calea drepţilor e ca zarea dimineţii ce se măreşte mereu până se face ziua mare;
19. Iar calea celor fără de lege e ca întunericul şi ei nici nu bănuiesc de ce se pot împiedica.
20. Fiul meu, ia aminte la graiurile mele; la poveţele mele pleacă-ţi urechea ta!
21. Nu le scăpa din ochi, păstrează-le înlăuntrul inimii tale,
22. Căci ele sunt viaţă pentru cei ce le pun în faptă şi doctorie pentru tot trupul omenesc.
Triodul
Pe mine, cel ce sunt rănit la suflet cu sabia păcatului și vătămat cu multe răutăți, Tămăduitorule al sufletelor noastre, tămăduiește-mă ca un făcător de bine, punându-mi doctoriile înțeleptelor Tale porunci, Iubitorule de oameni!
0 Comments