Psalmi
Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.

aşa grăieşte Domnul:

Din Epistola a doua către Tesaloniceni a Sf. Ap. Pavel (1:1-10)

Pavel, Silvan și Timotei, Bisericii tesalonicenilor, întru Dumnezeu, Tatăl nostru, și întru Domnul Iisus Hristos: Har vouă și pace, de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Iisus Hristos. Datori suntem, fraților, să mulțumim pentru voi pururea lui Dumnezeu, precum se cuvine, fiindcă mult crește credința voastră și dragostea fiecăruia dintre voi toți prisosește, a unuia față de altul, încât noi înșine ne lăudăm, cu voi, în Bisericile lui Dumnezeu, pentru statornicia și credința voastră, în toate prigonirile voastre și în strâmtorările pe care le suferiți. Ele sunt o dovadă a dreptei judecăți a lui Dumnezeu, ca să vă învredniciți de Împărăția lui Dumnezeu, pentru care și pătimiți, de vreme ce drept este înaintea lui Dumnezeu să răsplătească cu necaz celor ce vă necăjesc pe voi, iar vouă, celor necăjiți, să vă dea odihnă, împreună cu noi, la arătarea Domnului Iisus din cer, cu îngerii puterii Sale, în văpaie de foc, osândind pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu și pe cei ce nu se supun Evangheliei Domnului nostru Iisus. Ei vor lua ca pedeapsă pieirea veșnică de la fața Domnului și de la slava puterii Lui, când va veni să Se preamărească întru sfinții Săi și să fie privit cu uimire de către toți cei ce au crezut, pentru că mărturia noastră către voi a găsit crezare în ziua aceea.

Din Evanghelia după Luca (12:13-15, 22-31)

În vremea aceea, când învăța Iisus, cineva a zis către El din mulțime: Învățătorule, zi fratelui meu să împartă cu mine moștenirea. Iar Iisus i-a zis: Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi? Apoi a zis către ei: Vedeți și păziți-vă de toată lăcomia, căci viața cuiva nu stă în prisosul avuțiilor sale. Și a zis către ucenicii Săi: De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiți pentru viața voastră ce veți mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veți îmbrăca. Viața este mai mult decât hrana și trupul decât îmbrăcămintea. Priviți la corbi, că nici nu seamănă, nici nu seceră; ei n-au cămară, nici hambar, și Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai de preț sunteți voi decât păsările! Și cine dintre voi, îngrijindu-se, poate să adauge staturii sale un cot? Deci dacă nu puteți să faceți nici cel mai mic lucru, de ce vă îngrijiți de celelalte? Priviți la crinii câmpului cum cresc: Nu torc, nici nu țes. Și zic vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceștia. Iar dacă iarba, care este astăzi pe câmp, iar mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu așa o îmbracă, cu cât mai mult pe voi, puțin credincioșilor! Și voi să nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nu fiți îngrijorați, căci toate acestea păgânii lumii le caută; dar Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea; căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și toate acestea se vor adăuga vouă.

Tâlcuirea Sfintei Evanghelii de la Luca,  Sf. Teofilact Arhiepiscopul Bulgariei

Dar către cine a zis aceasta: „Vedeţi si păziţi-vă de toată lăcomia”? Către aceşti doi fraţi, căci de vreme ce pentru moştenire se sfădeau ei şi unul dintre aceştia doi urma să-l nedreptăţească pe celălalt, de aceea le vorbeşte lor despre lăcomie, căci mare răutate este aceasta. Drept aceea, şi Pavel, „închinare la idoli” o numeşte pe aceasta (Efeseni 5, 5), poate ca una ce se cuvine numai acelora ce nu-L cunosc pe Dumnezeu, sau – ceea ce este şi mai adevărat – de vreme ce „idolii neamurilor sunt argint şi aur” (Psalm 113, 12; 134, 15), asemenea cu închinătorii la idoli este şi cel care cinsteşte argintul şi aurul, pentru că aceleaşi materii le cinstesc şi aceloraşi materii li se închină şi unii şi alţii. (…)

Aşadar, arătându-ne nouă să ne păzim de lăcomie, vine şi la rădăcina ei, ca şi pe aceasta să o taie: anume pe grijă. (…)

În continuare, ca din pilda corbilor să ne ruşineze pe noi, pe păsări ni le aduce înainte. Pentru că ar fi putut să-i dea drept mărturie pe Sfinţii Prooroci, precum pe Ilie şi pe Moise, dar, spre mai multă ruşinare şi smerire, pe păsări ni le dă drept pildă.

Apoi şi altă socoteală adaugă: „Spune-mi Mie, ce dobândeşti grijindu-te? Adaugi la statura ta măcar ceva, cât de mic? Nu, ci mai vârtos scazi din trup, că veştejire a trupului este grija. Aşadar, dacă nici ceva cât de mic nu poţi adăuga, de ce pentru celelalte te îngrijeşti?” Că arătat este că aşa cum creşterea o dă Dumnezeu, aşa şi pe celelalte tot El le va dărui.