Psalmi
Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.

aşa grăieşte Domnul:

Din Epistola către Efeseni a Sf. Ap. Pavel (1:22 – 2:5)

Fraţilor, toate le-a supus Dumnezeu sub picioarele Fiului Său şi, mai presus de toate, L-a dat pe El cap Bisericii, care este trupul Lui, plinirea Celui ce plineşte toate întru toţi. Iar pe voi v-a făcut vii, cei ce eraţi morţi, prin greşelile şi prin păcatele voastre, în care aţi umblat mai înainte, potrivit veacului lumii acesteia, potrivit stăpânitorului puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării, întru care şi noi toţi am petrecut odinioară, în poftele trupului nostru, făcând voile trupului şi ale simţurilor şi, din fire, eram fiii mâniei ca şi ceilalţi. Dar Dumnezeu, bogat fiind în milă, pentru multa Sa iubire cu care ne-a iubit pe noi, cei ce eram morţi prin greşelile noastre, ne-a făcut vii împreună cu Hristos.

Din Evanghelia după Marcu (10:46-52)

În vremea aceea, pe când ieşea Iisus din Ierihon, împreună cu ucenicii Săi şi cu mulţime mare, Bartimeu orbul, fiul lui Timeu, şedea jos, pe marginea drumului şi cerea milostenie. Şi, auzind că este Iisus Nazarineanul, a început să strige şi să zică: Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-mă! Şi mulţi îl certau ca să tacă; el însă cu mult mai tare striga: Fiule al lui David, miluieşte-mă! Şi Iisus, oprindu-Se, a zis: Chemaţi-l! Şi l-au chemat pe orb, zicându-i: Îndrăzneşte, ridică-te! Te cheamă. Iar orbul, lepădând haina de pe el, s-a ridicat şi a venit la Iisus. Şi l-a întrebat Iisus, zicându-i: Ce voieşti să-ţi fac? Iar orbul I-a răspuns: Învăţătorule, să văd iarăşi. Atunci Iisus i-a zis: Mergi, credinţa ta te-a mântuit! Şi îndată a văzut şi I-a urmat lui Iisus pe cale.

…alipiţi-vă sufletul de el, care v-a creat. Rămâneţi alături de el şi veţi dobândi statornicie, odihniţi-vă într-însul şi veţi fi împăcaţi! Spre ce prăpăstii vă îndreptaţi, încotro vă duceţi? Binele pe care-l iubiţi de la el vine. Dar un lucru este bun şi plăcut doar în măsura în care îl iubiţi în şi pentru Dumnezeu; el va deveni amar, şi pe bună dreptate, deoarece ar fi nedrept ca, după ce l-am părăsit pe Dumnezeu, să iubim în continuare ceva care porneşte de la el. De ce să umblaţi mereu şi mereu pe cărări anevoioase şi chinuitoare? Odihna nu se găseşte acolo unde o căutaţi voi. Bine faceţi să căutaţi ceea ce căutaţi, dar aceasta nu se află acolo unde căutaţi voi. În ţinutul morţii voi căutaţi viaţa fericită: ea nu se află acolo. Cum poate să fie viaţa fericită undeva unde nici măcar nu există viaţă?