Wittingau altarpiece, anonim, 1380
Și-n Ziua Bucuriei
să ne-amintim Grădina
în care Domnul nostru
S-a dus cu-ai Săi, noptând,
rugându-i să vegheze
spre-a nu-i înfrânge tina,
chemându-i să se roage
spre-a nu cădea, – luptînd.
Ce luptă-a rugăciunii
a fost în Ghetsimani,
ce-amar era paharul
ce trebuia băut,
ce-nverșunați de ură
se-apropiau dușmanii
și ce-adormiți de jale
apostolii-au căzut!
Ce grea-i, Părinte, noaptea
singurătății-amare,
când rău-i mai puternic,
iar binele-i mai slab,
trimite-i întărire,
Sfânt Tată,-n încercare
și fă-I-o mai ușoară
și treci-o mai degrab!
(Traian Dorz)
0 Comments