aşa grăieşte Domnul:
Din Epistola a doua către Tesaloniceni a Sfântului apostol Pavel (1:1-10)
1. Pavel, Silvan şi Timotei către Biserica Tesalonicenilor întru Dumnezeu, Tatăl nostru, şi întru Domnul nostru Iisus Hristos:
2. Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Iisus Hristos!
3. Datori suntem ca’ntotdeauna să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru voi, fraţilor, aşa cum se cuvine, fiindcă mult creşte credinţa voastră, iar iubirea fiecăruia dintre voi toţi prisoseşte, a unuia faţă de altul,
4. încât noi înşine ne lăudăm cu voi în Bisericile lui Dumnezeu pentru statornicia şi credinţa voastră în toate prigonirile şi necazurile pe care le’nduraţi:
5. dovadă a dreptei judecăţi a lui Dumnezeu, anume că vrednici sunteţi voi de împărăţia lui Dumnezeu pentru care şi pătimiţi –
6. de vreme ce drept este înaintea lui Dumnezeu ca El cu necaz să le răsplătească celor ce vă necăjesc,
7. iar vouă, celor necăjiţi, cu odihnă, împreună cu noi, la arătarea din cer a Domnului Iisus cu îngerii puterii Sale
8. în foc învăpăiat, răzbunare aducând asupra celor ce nu-L cunosc pe Dumnezeu şi asupra celor ce nu se supun Evangheliei Domnului nostru Iisus.
9. Ei vor primi ca pedeapsă veşnica pieire de la faţa Domnului şi de la slava puterii Lui,
10. când în ziua aceea va veni să Se preamărească întru sfinţii Săi şi cu uimire să fie privit de toţi cei ce au crezut, pentru că mărturia noastră către voi a fost crezută.
Din Evanghelia după Luca (12:13-15, 22-31)
13. Şi au trimis la El pe unii din farisei şi din irodiani, ca să-L prindă în cuvânt.
14. Iar ei, venind, I-au zis: „Învăţătorule, ştim că adevărat eşti şi nu-ţi pasă de nimeni, fiindcă tu nu cauţi la faţa oamenilor, ci cu adevărat înveţi calea lui Dumnezeu. Se cuvine a da dajdie cezarului, sau nu? Să dăm, sau să nu dăm?”
15. El însă, cunoscându-le făţărnicia, le-a zis: „De ce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un dinar ca să-l văd”.
22. şi au luat-o toţi şapte şi n’au lăsat urmaş. În urma tuturor a murit şi femeia.
23. La înviere, când vor învia, a căruia dintre ei va fi femeia? Că toţi şapte au avut-o de soţie”.
24. Şi le-a zis Iisus: „Oare nu rătăciţi voi din pricina aceasta, că nu ştiţi Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?
25. Căci atunci când vor învia din morţi, nici nu se mai însoară, nici nu se mai mărită, ci sunt ca îngerii în ceruri.
26. Iar despre morţi, că vor învia, n’aţi citit oare în cartea lui Moise, când i-a vorbit Dumnezeu din rug, zicând: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob?
27. Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morţi, ci al celor vii. Prin urmare, mult rătăciţi voi!”
28. Şi unul dintre cărturari, care-i auzise luându-se între ei la întrebări şi văzând că bine le-a răspuns El, s’a apropiat de El şi L-a întrebat: „Care poruncă este întâia din toate?”
29. Iisus i-a răspuns că întâia este: „Ascultă, Israele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn;
30. şi: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta. Aceasta este cea dintâi poruncă.
31. Iar a doua este aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Altă poruncă mai mare decât aceasta nu este”.
Reflecții pentru oameni ocupați, monahia Vassa
Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. (Matei 5:6)
Merită să investesc timp și energie în viața duhovnicească, îmbunătățindu-mi contactul conștient cu Dumnezeu prin rugăciune, contemplare, post, participare la Sfânta Liturghie, autoexaminare, dăruire de sine și orice alte unelte îmi sunt puse la dispoziție? Poate că este mai ușor să fiu motivat spre îndeplinirea țelurilor materiale, precum ținerea unei diete sau a unui program zilnic de alergare pentru a fi în formă fizică; sau să muncesc din greu la serviciu pentru a face mai mulți bani și pentru a obține o mai mare siguranță financiară.
Da, dreptatea merită, îmi amintește Domnul astăzi. Sunt binecuvântat dacă flămânzesc și însetez după ea, fiindcă acesta este un obiectiv care îmi satură sau îmi umple golul din inimă. Acest gol nu poate fi niciodată umplut în întregime, nu poate fi cu adevărat săturat de câștigul material sau de starea de bine. Am încercat și aceasta. Dar mi-am dat seama că atunci când atenția mea se limitează la obiective materiale, am o nemulțumire constantă, mai mică sau mai mare. Și această nemulțumire constantă îmi mutilează modul în care pot fi folositor oamenilor și lumii din jurul meu.
Astăzi vreau să-mi deschid inima și să aud glasul Domnului, motivându-mă să aloc timp pentru El și pentru dreptatea Lui. Vreau să iau uneltele pe care El mi le-a pus în față în această perioadă de dinainte de Crăciun, în cuvântul lui Dumnezeu și în rugăciune, pregătindu-mă pentru sărbătoarea care urmează cât pot de bine. Fiindcă, într-adevăr, mă voi sătura.
0 Comments