aşa grăieşte Domnul:
Din Epistola către Galateni a Sfântului apostol Pavel (3:23-4:5)
23. Înainte însă de venirea credinţei noi eram păziţi sub lege, închişi fiind în vederea credinţei care avea să se descopere;
24. aşa că legea ne-a fost dată călăuză spre Hristos, pentru ca noi să ne îndreptăţim prin credinţă;
25. iar dacă a venit credinţa, nu mai suntem sub călăuză.
26. Fiindcă toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos Iisus.
27. Căci câţi în Hristos v’aţi botezat, în Hristos v’aţi îmbrăcat.
28. Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască; pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus.
29. Iar dacă voi sunteţi ai lui Hristos, atunci sunteţi odrasla lui Avraam, moştenitori după făgăduinţă.
1. Dar o spun: câtă vreme moştenitorul este copil, el întru nimic nu se deosebeşte de rob, deşi e stăpân peste toate,
2. ci este sub epitropi şi iconomi până la vremea rânduită de tatăl său.
3. Tot aşa şi noi: când eram copii, robiţi eram sub stihiile lumii;
4. dar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub lege,
5. ca pe cei de sub lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea.
Din Evanghelia după Marcu (6:30-45)
30. Şi s’au adunat apostolii la Iisus şi I-au spus toate câte au făcut ei şi au învăţat.
31. Şi El le-a zis: „Veniţi numai voi-înde-voi undeva la loc pustiu şi odihniţi-vă puţin“. Că mulţi erau cei ce veneau şi plecau, şi ei nu mai aveau timp nici să mănânce.
32. Şi au plecat cu corabia către un loc pustiu şi ferit.
33. Şi i-au văzut plecând, şi mulţi au priceput şi au alergat pe jos într’acolo de prin toate cetăţile şi au ajuns înaintea lor.
34. Şi ieşind din corabie, Iisus a văzut mulţime mare şi I s’a făcut milă de ei, că erau ca nişte oi fără păstor, şi a început să-i înveţe multe.
35. Dar făcându-se târziu, ucenicii Săi s’au apropiat de El şi I-au zis: „Locul este pustiu şi ora e târzie;
36. dă-le drumul să meargă prin oraşele şi satele dimprejur ca să-şi cumpere de-ale mâncării“.
37. Iar El, răspunzând, le-a zis: „Daţi-le voi să mănânce“. Şi ei I-au zis: „Să mergem noi să cumpărăm pâini de două sute de dinari şi să le dăm să mănânce?“
38. Iar El le-a zis: „Câte pâini aveţi? Duceţi-vă şi vedeţi“. Şi aflând ei, I-au spus: „Cinci pâini şi doi peşti“.
39. Şi El le-a poruncit să-i aşeze pe toţi în cete-cete pe iarbă verde.
40. Şi au şezut cete-cete, câte o sută şi câte cincizeci.
41. Şi luând El cele cinci pâini şi cei doi peşti, privind la cer a binecuvântat şi a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor ca să le pună înaintea lor; şi pe cei doi peşti i-a împărţit la toţi.
42. Şi au mâncat toţi şi s’au săturat.
43. Şi au luat douăsprezece coşuri pline cu fărâmituri de pâine şi ce rămăsese din peşti.
44. Iar cei ce au mâncat pâinile erau cinci mii de bărbaţi.
45. Şi El i-a silit îndată pe ucenicii Săi să intre în corabie şi să meargă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida, până ce El va da drumul mulţimii.
Fragment din Omiliile Sf. Ioan Gura de Aur
Ai cuvintele lui Dumnezeu. Nimeni nu te învaţă precum acelea(5). Dascălul lumesc adeseori multe ţi le ascunde din slavă deşartă şi din invidie. Ascultaţi, vă rog, toţi cei din lume şi să aveţi Scripturile ca pe nişte leacuri ale sufletului. Iar dacă nu vrei pe toate, măcar Noul Testament, adică Faptele Apostolilor şi Evangheliile să le ai neîntrerupt dascăli. Dacă ţi se întâmplă vreo întristare, apleacă-te în ele ca într-un cufăr cu leacuri şi ia de-acolo mângâiere. Dacă ai vreo pagubă sau moarte sau vreo pierdere a lucrurilor tale sau a celor dragi, fă la fel. Dar mai bine zis nu te apleca să iei doar câte ceva din ele, ci ia-le pe toate şi ţine-le în minte. Aceasta e pricina tuturor relelor: faptul că nu ştim Scripturile. Mergem la război fără arme. Şi atunci cum vom putea scăpa? Bine e să ne putem mântui chiar şi cu acestea.
0 Comments