Psalmii 134, 1
Lăudaţi numele Domnului, lăudaţi-L, voi, slugi, pe Domnul.

aşa grăieşte Domnul:

Din Epistola către Filipeni a Sfântului apostol Pavel (1, 8-14)

8. Martor îmi este Dumnezeu că pe toţi vă doresc în dorul lui Hristos Iisus.
9. Şi aceasta mă rog: ca iubirea voastră încă mai mult şi mai mult să prisosească întru cunoştinţă şi’ntru toată priceperea,
10. să le osebiţi pe cele ce sunt mai bune, pentru ca să fiţi voi curaţi şi nepoticniţi în ziua lui Hristos,
11. plini de roada dreptăţii care vine prin Iisus Hristos spre slava şi lauda lui Dumnezeu.
12. Dar vreau să ştiţi, fraţilor, că cele petrecute cu mine s’au întors mai degrabă spre sporirea Evangheliei,
13. că lanţurile mele pe care le port întru Hristos au ajuns cunoscute întregului pretoriu şi tuturor celorlalţi;
14. şi cei mai mulţi dintre fraţi, încredinţare având în Domnul prin lanţurile mele, cu mult mai mult îndrăznesc să grăiască fără teamă cuvântul lui Dumnezeu.

Din Evanghelia după Luca (5, 12-16)

12. Şi a fost că pe când era El în una din cetăţi, iată un om plin de lepră; şi văzându-L pe Iisus, a căzut cu faţa la pământ şi I s’a rugat, zicând: „Doamne, dacă vrei, Tu poţi să mă curăţeşti”.
13. Şi întinzându-Şi mâna, S’a atins de el, zicând: „Vreau, curăţeşte-te!” Şi îndată S’a dus lepra de pe el.
14. Iar Iisus i-a poruncit să nu spună nimănui: „Ci du-te, arată-te preotului, iar pentru curăţirea ta să aduci jertfă aşa cum a rânduit Moise, să le fie lor mărturie”.
15. Dar vorba despre El se răspândea şi mai mult, şi numeroase mulţimi se adunau să asculte şi să se vindece de bolile lor.
16. Iar El Se retrăgea în locuri pustii şi Se ruga.

Reflecții pentru oameni ocupați, monahia Vassa

Şi în trecere l-a văzut pe Levi al lui Alfeu şezând la vamă şi i-a zis: „Vino după Mine!” Iar el, ridicându-se, a mers după Dânsul. Şi pe când şedea El la masă în casa lui Levi, mulţi vameşi şi păcătoşi şedeau la masă cu Iisus şi cu ucenicii Săi; că mulţi erau aceştia şi-I urmau. Iar cărturarii şi fariseii, văzându-L că mănâncă împreună cu păcătoşii şi cu vameşii, ziceau către ucenicii Lui: „De ce mănâncă şi bea învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?” Şi auzind Iisus, le-a zis: „Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Nu pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi am venit să-i chem la pocăinţă”. (Marcu 2:14-17)

Așadar, cărturarii și fariseii întreabă De ce? Aceasta nu este o întrebare bine gândită și serioasă. Prin urmare, cărturarii și faariseii nu o adresează direct lui Iisus, ci mai degrabă unor terțe părți, spunând: De ce mănâncă Acesta cu colectorii de taxe și cu păcătoșii? Întrebarea nu caută cu adevărat un răspuns. Este menită să rămână, bine înfiptă, în mintea unor terțe părți. Cărturarii și fariseii se ocupă cu o astfel de judecată superficială, în timp ce Domnul nostru coboară alături de cei aflați în șanțuri, mănâncă și bea cu aceia dintre noi care au nevoie de El cu adevărat.

Astăzi sunt atât de recunoscător pentru aceste cuvinte eliberatoare: Nu pe cei drepţi am venit să-i chem la pocăinţă! Astăzi, când în rândul creștinilor există atât de multă judecare prin asociere, atât de multă judecare a aproapelui, în funcție de unde și cu cine a fost văzut, în funcție de alianțe externe, fie ele politice, bisericești, denominaționale, personale sau de alt fel. Ca și cum Hristos ar fi fost doar o alianță externă. Nu, El este medicul celor care au nevoie de medic. Și îmi amintesc astăzi că vin la El și Îi aparțin Lui nu ca o persoană care este bine, ci ca un om care nu este bine, ca unul ce mă aflu între cei bolnavi. Astăzi îmi zice: Nu pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi am venit să-i chem la pocăinţă. Astăzi am nevoie de urechi care să audă chemarea Lui, în mijlocul celor care nu au nevoie de doctor.