aşa grăieşte Domnul:
Din Epistola întâi către Corinteni a Sfântului apostol Pavel (5, 9-13; 6, 1-11)
9. V’am scris în epistolă să nu vă amestecaţi cu desfrânaţii;
10. nu pe de-a’ntregul cu desfrânaţii acestei lumi, sau cu lacomii şi hrăpitorii, sau cu închinătorii la idoli, că altfel ar trebui să ieşiţi din lume;
11. dar acum v’am scris să nu vă amestecaţi cu vreunul care, deşi numindu-se frate, va fi desfrânat, sau lacom, sau închinător la idoli, sau ocărâtor, sau beţiv, sau hrăpitor. Cu unul ca acesta nici să nu mâncaţi.
12. Căci ce-am eu cu cei din afară, ca să-i judec eu? Iar pe cei dinlăuntru, nu-i judecaţi voi?
13. Pe cei din afară însă îi va judeca Dumnezeu. Pe cel rău scoateţi-l din mijlocul vostru!
1. Dacă cineva dintre voi are o pâră împotriva altuia, îndrăzneşte el să se judece în faţa celor nedrepţi şi nu în faţa celor sfinţi?
2. Oare nu ştiţi că sfinţii vor judeca lumea? Şi dacă voi sunteţi judecătorii lumii, sunteţi voi nevrednici să judecaţi lucrurile cele mai neînsemnate?
3. Nu ştiţi oare că noi vom judeca îngeri? Cu cât mai mult, lucruri din viaţa aceasta!
4. Care va să zică, dacă voi aveţi de judecat lucruri din viaţa aceasta, tocmai pe cei mai puţin preţuiţi în Biserică îi puneţi să vă judece!…
5. O spun spre ruşinea voastră. Oare’ntre voi nu-i nici un om înţelept care să poată judeca între frate şi frate?
6. Ci frate cu frate se judecă, şi aceasta în faţa necredincioşilor?!…
7. Negreşit, însuşi faptul că aveţi judecăţi unii cu alţii este o înfrângere pentru voi. De ce nu suferiţi mai degrabă nedreptatea? de ce nu răbdaţi mai degrabă paguba?
8. Dar voi înşivă faceţi nedreptate şi aduceţi pagubă; şi aceasta, fraţilor!…
9. Nu ştiţi oare că nedrepţii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă amăgiţi: Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici stricaţii de tot felul, nici sodomiţii,
10. nici hoţii, nici lacomii, nici beţivii, nici batjocoritorii sau hrăpitorii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu.
11. Şi aşa eraţi voi, unii. Dar v’aţi spălat, dar v’aţi sfinţit, dar v’aţi îndreptăţit întru numele Domnului Iisus Hristos şi întru Duhul Dumnezeului nostru.
Din Evanghelia după Matei (13, 54-58)
54. Şi venind în patria Sa, îi învăţa în sinagoga lor, încât ei erau uimiţi şi ziceau: „De unde are el înţelepciunea aceasta şi puterile?
55. Oare nu este acesta fiul teslarului? Au nu se numeşte mama sa Maria şi fraţii săi Iacob şi Iosif şi Simon şi Iuda?
56. Şi surorile lui, oare nu sunt toate la noi? Deci, de unde are el toate acestea?”…
57. Şi se poticneau întru El. Iar Iisus le-a zis: „Un profet nu e dispreţuit decât în patria sa şi în casa lui”.
58. Şi n’a făcut acolo multe minuni, din pricina necredinţei lor.
Reflecții pentru oameni ocupați, monahia Vassa
Din clipa aceea, Pilat căuta să-L elibereze; dar Iudeii strigau, zicând: „Dacă-l eliberezi, nu eşti prieten al cezarului. Oricine se face pe sine împărat este împotriva cezarului”. Atunci Pilat, auzind cuvintele acestea, L-a dus pe Iisus afară şi a şezut pe scaunul de judecată, în locul numit Pardosit-cu-pietre, iar evreieşte Gabbata. Şi era Vinerea Paştilor, ca la al şaselea ceas; şi le-a zis Iudeilor: „Iată, împăratul vostru!” Atunci ei au strigat: „Ia-l!, ia-l!, răstigneşte-l!…”. Pilat le-a zis: „Pe împăratul vostru să-l răstignesc?” Arhiereii au răspuns: „Nu avem împărat decât pe cezarul…”. Atunci L-a dat pe mâna lor, ca să fie răstignit. Şi L-au luat pe Iisus şi L-au dus. (Ioan 19:12-16)
Două împărății luptă una împotriva celeilalte aici, Împărăția lui Dumnezeu și împărăția cezarului. Aceste împărății se luptă nu pentru că așa trebuie, deoarece autoritatea supremă din ambele împărății este, în realitate, Dumnezeu. Iisus îi reaminteșe lui Pilat această realitate în versetul precedent pasajului de mai sus: N-ai avea nicio putere asupra mea, îi spune lui Pilat, dacă nu ți-ar fi fost dat ție de sus. De aceea cel ce m-a predat ție mai mare păcat are. (Ioan 19, 11)
Cele două împărății se ciocnesc aici, pentru că oamenii le asmută în inima lor una împotriva celeilalte. În cazul marilor preoți iudei, ei o fac cu bună știință, manipulându-l pe Pilat pentru a-și atinge propriile lor scopuri pământești. În cazul lui Pilat, el face acest lucru fiind în confuzie: întreaga sa educație și poziția socială în lumea romană au avut drept temelie o viziune distorsionată, confuză despre cezar ca autoritate supremă.
Astăză vreau să-L păstrez pe Dumnezeu în imagine, indiferent de politica pe care aleg să o îmbrățișez. Atunci când mențin un contact conștient cu El, ca autoritate supremă în viața mea, sunt mai puțin înclinat să strig: Ia-L! Răstignește-L!, în inima mea și în viziunea mea politică. Că a Ta este împărăția, putereași slava, spun astăzi, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
0 Comments