Condac la Praznicul Cincizecimii
Când Cel Preaînalt, coborându-Se, a amestecat limbile, atunci a despărțit neamurile; iar când a împărțit limbile cele de foc, atunci i-a chemat pe toți la o unire; și cu toții, ca într-un glas, slăvim pe Duhul cel Preasfânt.

aşa grăieşte Domnul:

Din Faptele Sfinților Apostoli (21, 8-14)

8. Iar a doua zi am plecat şi am venit la Cezareea. Şi intrând în casa lui Filip binevestitorul, care era dintre cei şapte, am rămas la el.
9. Şi acesta avea patru fiice fecioare care profetizau.
10. Şi dac’am rămas noi acolo mai multe zile, a coborât din Iudeea un profet cu numele Agab;
11. şi, venind la noi, a luat brâul lui Pavel, şi-a legat picioarele şi mâinile şi a zis: „Aceasta zice Duhul Sfânt: Aşa îl vor lega Iudeii în Ierusalim pe bărbatul al căruia este acest brâu şi-l vor da în mâinile păgânilor”.
12. Şi când am auzit acestea, şi noi şi localnicii îl rugam să nu se suie la Ierusalim.
13. Atunci a răspuns Pavel: „Ce faceţi? Plângeţi şi-mi sfâşiaţi inima? Că eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci şi să mor în Ierusalim pentru numele Domnului Iisus!”
14. Şi dacă el nu s’a înduplecat, noi ne-am potolit, zicând: „Facă-se voia Domnului!”

Din Evanghelia după Ioan (14, 27-31; 15,1-7)

27. Pace vă las vouă, pacea Mea v’o dau; nu precum v’o dă lumea v’o dau Eu. Să nu se tulbure inima voastră, nici să se înfricoşeze.
28. Aţi auzit că v’am spus: Mă duc şi voi veni la voi. De M’aţi iubi, v’aţi bucura că Mă duc la Tatăl, pentru că Tatăl este mai mare decât Mine.
29. Şi pe acestea vi le-am spus acum, mai înainte ca ele să fie, pentru ca să credeţi atunci când vor fi.
30. Multe nu voi mai grăi cu voi, căci vine stăpânitorul acestei lumi; şi el întru Mine n’are nimic,
31. ci pentru ca să cunoască lumea că Eu Îl iubesc pe Tatăl şi că Eu fac aşa cum Tatăl Mi-a poruncit… Sculaţi-vă, să mergem de aici!
1. Eu sunt viţa cea adevărată, iar Tatăl Meu este lucrătorul.
2. Fiece mlădiţă care nu aduce roadă întru Mine, El o taie; şi fiece mlădiţă care aduce roadă, El o curăţă, pentru ca ea mai multă roadă să aducă.
3. Voi sunteţi de-acum curaţi prin cuvântul pe care vi l-am grăit.
4. Rămâneţi întru Mine şi Eu întru voi. Aşa cum mlădiţa nu poate să aducă roadă de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi, dacă nu veţi rămâne întru Mine.
5. Eu sunt viţa; voi, mlădiţele. Cel ce rămâne întru Mine şi Eu întru el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic.
6. Dacă cineva nu rămâne întru Mine, se aruncă afară ca o mlădiţă şi se usucă; şi le adună şi le aruncă în foc şi ard.
7. Dacă voi rămâneţi întru Mine, şi cuvintele Mele rămân întru voi; cereţi orice veţi vrea şi vi se va da.

Reflecții pentru oameni ocupați, monahia Vassa

Atunci Împăratul va zice celor din dreapta Sa: «Veniţi, binecuvântaţii Părintelui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Că am flămânzit şi Mi-aţi dat să mănânc; am însetat şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M’aţi primit; gol, şi M’aţi îmbrăcat; bolnav, şi M’aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine». (Matei 25:34-36)

Un coleg de-al meu mi-a spus recent cât de dificil i-a fost să viziteze la spital un anume prieten al cărui picior tocmai fusese amputat. Colegul meu și-a vizitat în cele din urmă prietenul, dar era reticent în a face acest lucru, pentru că nu știa ce să spună.

Mă pot raporta la această reticență de a mă înfățișa înaintea cuiva și de a arăta compasiune, pur și simplu pentru că știu că o voi face imperfect. Este un fel de frică egoistă, concentrată foarte mult asupra mea și a interpretării mele. Cu toate acestea, Domnul îmi amintește astăzi în pasajul de mai sus să merg mai departe și să fac aceste lucruri simple: să hrănesc pe cineva flămând, să dau apă celui însetat, să-l adăpostesc pe străin, să dăruiesc haine, să îngrijesc, să vizitez oamenii. El nu precizează cum sau când să fac cele de mai sus, dar mă cheamă să le împlinesc, așa cum pot și când sunt conștient că cineva este flămând, însetat, singur, bolnav, întemnițat și așa mia departe.Unii oameni, precum părinții, sunt chemați în mod constant să facă aceste lucruri pentru copiii lor, în timp ce alții, precum funcționarii publici, sunt chemați să facă acest lucru pe o scară mai largă. În poziția în care mă aflu, aș putea cel puțin să-i ofer un cuvânt de încurajare unui coleg care întâmpină greutăți la birou sau să-i zâmbesc casierului trist de la supermarket sau să-i dau de pomană unui cerșetor pe stradă sau să sun o rudă în vârstă. Astăzi Îl rog pe Dumnezeu să mă elibereze de preocuparea pentru mine și să dăruiesc de bună-voie ceea ce trebuie să dau în harul, lumina și mărinimia Sa.