Rugăciunea dinainte de Evanghelie
Strălucește în inimile noastre, Iubitorule de oameni, Doamne, lumina cea neînserată a cunoștinței dumnezeirii Tale și deschide ochii cugetului nostru spre cunoașterea evanghelicelor Tale propovăduiri; pune întru noi și frică de fericitele Tale porunci, ca poftele trupești cu totul călcându-le, viața duhovnicească să petrecem, toate cele ce sunt spre plăcerea Ta cugetându-le și făcându-le. Că Tu ești luminarea și sfințirea și mântuirea sufletelor noastre și Ție slavă înălțăm: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

aşa grăieşte Domnul:

Din Faptele Sfinților Apostoli (10, 44-48; 11,1-10)

44. În timp ce Petru încă grăia cuvintele acestea, Duhul cel Sfânt S’a pogorât peste toţi cei ce ascultau cuvântul.
45. Iar credincioşii tăiaţi împrejur, care veniseră cu Petru, au rămas uimiţi că darul Duhului Sfânt s’a revărsat şi peste păgâni.
46. Că-i auzeau vorbind în limbi şi slăvindu-L pe Dumnezeu. Atunci a răspuns Petru:
47. „Oare poate cineva opri apa să-i boteze pe aceştia care au primit Duhul Sfânt ca şi noi?”
48. Şi a poruncit ca ei să fie botezaţi întru numele Domnului Iisus Hristos. Atunci l-au rugat să rămână la ei câteva zile.
1. Apostolii şi fraţii care erau prin Iudeea au auzit că şi păgânii au primit cuvântul lui Dumnezeu.
2. Iar când Petru s’a suit la Ierusalim, credincioşii tăiaţi împrejur se’ndoiau asupră-i
3. şi ziceau: „Ai intrat la oameni netăiaţi împrejur şi ai mâncat cu ei…”.
4. Dar Petru a’nceput şi cu de-a rândul le-a povestit, zicând:
5. „Eu eram în cetatea Ioppe şi mă rugam; şi am văzut în extaz o vedenie: un lucru ca o faţă mare de masă coborându-se legată la patru colţuri; şi lăsându-se în jos din cer, a venit la mine.
6. Cătând eu la ea cu luare-aminte, am văzut dobitoacele cu patru picioare ale pământului şi fiarele şi târâtoarele şi păsările cerului.
7. Şi-am auzit un glas care-mi zicea: Scoală-te, Petre, înjunghie şi mănâncă!
8. Dar eu am zis: Nicidecum, Doamne, că nimic spurcat sau necurat nu mi-a intrat vreodată în gură.
9. Şi glasul mi-a grăit a doua oară din cer: Pe cele ce le-a curăţit Dumnezeu, tu să nu le numeşti spurcate!
10. Şi aceasta s’a făcut de trei ori, şi apoi totul a fost luat din nou la cer.

Din Evanghelia după Ioan (8, 21-30)

21. Şi iarăşi le-a zis: „Eu Mă duc şi Mă veţi căuta şi veţi muri în păcatul vostru. Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni”.
22. Deci ziceau Iudeii: „Nu cumva se va omorî, de vreme ce zice: Unde mă duc eu, voi nu puteţi veni?…”.
23. Şi El zicea: „Voi sunteţi dintru cele de jos; Eu sunt dintru cele de sus. Voi sunteţi din lumea aceasta; Eu nu sunt din lumea aceasta.
24. Pentru aceea v’am spus că veţi muri în păcatele voastre. Că dacă nu veţi crede că Eu sunt, în păcatele voastre veţi muri”.
25. Deci îi ziceau: „Cine eşti tu?” Şi Iisus le-a zis: „Ceea ce v’am spus de la’nceput.
26. Multe am de spus despre voi şi de judecat. Dar Cel ce M’a trimis pe Mine, adevărat este; şi ceea ce de la El am auzit, Eu pe acelea le grăiesc în lume”.
27. Şi ei n’au înţeles că le vorbea de Tatăl.
28. Deci le-a zis Iisus: „Când Îl veţi fi înălţat pe Fiul Omului, atunci veţi cunoaşte că Eu sunt, şi că nimic nu fac de la Mine Însumi, ci precum Tatăl M’a învăţat, aşa vorbesc.
29. Şi Cel ce M’a trimis este cu Mine; nu M’a lăsat singur, pentru că Eu întotdeauna fac cele ce Lui îi sunt plăcute”.
30. Grăind El acestea, mulţi au crezut într’Însul.

Reflecții pentru oameni ocupați, monahia Vassa

Rugăciunea de dinainte de citirea Evangheliei la Sfânta Liturghie este menită să ne pregătească pe toți, cerându-I lui Dumnezeu să deschidă ochii cugetului nostru astfel încât să putem înțelegegândi și face ceea ce urmează să auzim. Însă, în practică, rugăciunea nu ne pregătește pe noi toți, pentru că în multe biserici este citită în tăcere de către preot.

Cu toate acestea, această rugăciune tradițională a Sfintei Liturghii îmi dă o idee despre ceea ce înseamnă lectura rugătoare pe care o pot face și în mod privat acasă. Vechea practică creștină a lecturii rugătoare (lectio divina) înseamnă combinarea citirii mele duhovnicești (de obicei, a Scripturii) cu rugăciunea. Înainte de a începe să citesc, mă rog lui Dumnezeu pentru înțelegere și iluminare (ca în rugăciunea de mai sus) și abia apoi citesc – nu repede, tot, ci în profunzime, pentru a purta în mine ceea ce am citit, pentru restul zilei. Uneori ne ajută să ne însemnăm pe hârtie un verset care ne-a impresionat în mod special, pentru a ni-l aminti mai bine. Închei acest fel de lectură cu o scurtă de rugăciune de laudă sau de recunoștință.

Astăzi mă rog Dumnezeului nostru, luminarea și sfințirea și mântuirea sufletelor noastre, să deschidă ochii cugetului nostru pentru Cuvântul Său, încât să mă poată călăuzi și lumina de-a lungul zilei.