aşa grăieşte Domnul:
Din Faptele Sfinților Apostoli (5, 1-11)
1. Dar un om anume Anania, împreună cu Safira, femeia lui, şi-au vândut ţarina.
2. Şi el, cu ştirea femeii sale, a dosit din preţ; şi aducând o parte, a pus-o la picioarele apostolilor.
3. Iar Petru a zis: „Anania, de ce ţi-a umplut Satana inima ca să minţi Duhului Sfânt şi să doseşti din preţul ţarinei?
4. Oare nu ţie-ţi rămânea dacă o păstrai? şi, odată vândută, nu a ta era stăpânirea ei? Cum de-ai pus în inima ta lucrul acesta? Nu oamenilor ai minţit, ci lui Dumnezeu!”
5. Iar Anania, auzind aceste cuvinte, a căzut şi a murit. Şi frică mare i-a cuprins pe toţi cei ce au auzit.
6. Şi ridicându-se cei mai tineri, l-au înfăşurat şi l-au scos afară şi l-au îngropat.
7. Şi a fost că după un răstimp ca de trei ceasuri a intrat şi femeia lui, neştiind ce se întâmplase.
8. Iar Petru i-a zis: „Spune-mi dacă aţi vândut ţarina cu atât?” Iar ea a zis: „Da, cu atât”.
9. Iar Petru i-a zis: „De ce v’aţi învoit voi să ispitiţi Duhul Domnului? Iată picioarele celor care l-au îngropat pe bărbatul tău sunt la uşă şi te vor scoate afară şi pe tine”.
10. Şi ea a căzut îndată la picioarele lui Petru şi a murit. Şi intrând tinerii, au găsit-o moartă şi au scos-o afară şi au îngropat-o lângă bărbatul ei.
11. Şi frică mare a fost în toată Biserica şi în toţi cei ce au auzit de aceasta.
Din Evanghelia după Ioan (5, 30-47; 6, 1-2)
30. Eu nu pot să fac de la Mine nimic; judec după cum aud, şi judecata Mea este dreaptă; pentru că nu caut voia Mea, ci voia Celui ce M’a trimis.
31. Dacă mărturisesc Eu despre Mine Însumi, mărturia Mea nu este adevărată.
32. Altul este Cel ce mărturiseşte despre Mine; şi ştiu că adevărată este mărturia pe care El o mărturiseşte despre Mine.
33. Voi aţi trimis la Ioan, şi el a mărturisit adevărul.
34. Dar Eu nu de la om iau mărturia, ci pe acestea vi le spun pentru ca voi să vă mântuiţi.
35. Ioan era făclia care arde şi luminează, şi voi aţi vrut să vă veseliţi o clipă întru lumina lui.
36. Dar Eu am mărturie mai mare decât a lui Ioan; că lucrurile pe care Mi le-a dat Tatăl să le săvârşesc, lucrurile acestea pe care le fac, ele mărturisesc despre Mine, cum că Tatăl M’a trimis.
37. Şi Tatăl, Cel ce M’a trimis, El a mărturisit despre Mine. Nici glasul nu I l-aţi auzit vreodată, nici faţa nu I-aţi văzut-o;
38. şi cuvântul Său nu sălăşluieşte întru voi, pentru că voi nu credeţi în Cel pe Care El L-a trimis.
39. Voi cercetaţi Scripturile, de vreme ce socotiţi că în ele aveţi viaţă veşnică; şi ele sunt cele ce mărturisesc despre Mine;
40. iar voi nu vreţi să veniţi la Mine pentru ca viaţă să aveţi!
41. Slavă de la oameni nu primesc;
42. dar v’am cunoscut că n’aveţi în voi iubirea lui Dumnezeu.
43. Eu am venit în numele Tatălui Meu, dar voi nu Mă primiţi; dacă va veni altul în numele său însuşi, pe acela îl veţi primi!…
44. Cum aţi putea voi să credeţi, voi, cei ce primiţi slavă unii de la alţii, iar slava cea de la unicul Dumnezeu nu o căutaţi?
45. Să nu socotiţi că Eu vă voi învinui la Tatăl. Este cine să vă învinuiască: Moise, în care voi aţi nădăjduit.
46. Că dacă l-aţi crede pe Moise, M’aţi crede şi pe Mine, fiindcă el despre Mine a scris.
47. Iar dacă celor scrise de el nu le daţi crezare, cum veţi crede în cuvintele Mele?”
1. După acestea, Iisus S’a dus dincolo de Marea Galileii, adică a Tiberiadei.
2. Şi L-a urmat mulţime multă, pentru că vedeau minunile pe care le făcea cu cei bolnavi.
Reflecții pentru oameni ocupați, monahia Vassa
„Iar când staţi de vă rugaţi, iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, pentru ca şi Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte vouă greşalele voastre.” (Marcu 11:25)
Ce înseamnă a avea ceva împotriva cuiva? Este ceva mai subtil decât îmi place să recunosc. Pot avea un resentiment liniștit, dar profund față de o anumită persoană, grup de oameni sau chiar față de mine, fără a observa acest lucru. De exemplu, aș putea crede în mod constant că o anumită persoană este nerecunoscătoare pentru ceva ce am făcut sau fac pentru ea. S-ar putea să mă simt deranjat de un cuvânt pe care l-a spus un prieten apropiat despre mine și să-l răsucesc pe toate părțile în mintea mea. Poate mă simt împovărat și descurajat de propriile mele cuvinte sau acțiuni lipsite de cuviință.
Domnul îmi amintește astăzi că toate acestea formează un obstacol pentru relația mea cu Dumnezeu. El vrea ca eu să las de la mine pentru ca, în rugăciunile mele către El să fiu pe aceeași frecvență cu El, Cel milostiv și iertător. El vrea ca eu să caut și să mă sprijin pe mila și iertarea Lui, dar și să învăț – căutând acest contact cu El – să fiu la rândul meu milostiv și iertător. Aceasta fiindcă iertarea pe care o acord celorlalți și mie înlătură obstacolele dintre mine și harul lui Dumnezeu. Mă scoate din drumul închis al resentimentelor și al descurajării și mă ajută să mă schimb și să înaintez cu sprijinul iubirii Sale.
Astăzi îmi amintesc cu recunoștință să las de la mine iertând orice am împotriva cuiva și las acest ceva la mila lui Dumnezeu. Astăzi iau aminte la aceste mici sau mari ranchiune pe care este posibil să le port cu mine și să-i iert pe ceilalți precum în cer, așa și pe pământ.
0 Comments