Din Prorocia lui Ioil (2, 12-26)

12. Şi-acum ne zice Domnul, El, Dumnezeul nostru: „La Mine vă întoarceţi, cu inimă cu tot, cu post, cu tânguire şi plângere adâncă,
13. şi inimile sfâşiaţi-vă, nu hainele! La Domnul să vă’ntoarceţi, la Dumnezeul vostru, că-i milostiv şi îndurat, şi îndelung e răbdător şi mult e milostiv şi-I pare rău de ce e rău:
14. – O, cine ştie [zice El], de nu se va întoarce, de nu se va căi şi binecuvântare va lăsa în urmă-i şi jertfă şi prinos Îi va aduce Domnului, Dumnezeului vostru?…”.
15. Sunaţi cu glas de trâmbiţă’n Sion, postiţi un post al sfinţeniei, vestiţi o prăznuire!;
16. poporul adunaţi-l, sfinţiţi-i adunarea şi adunaţi-i laolaltă pe bătrâni, pe pruncii de la ţâţă adunaţi-i!, să iasă mirele din aşternut şi din cămara ei, mireasa!
17. Jos, între tindă şi altar, acolo preoţii vor plânge, ei, cei ce Domnului slujesc, şi-acolo vor grăi: „O, cruţă-l, Doamne, pe poporul Tău şi nu-Ţi da moştenirea spre ocară s’o stăpânească cei păgâni, ca nu cumva să spună’ntre păgâni: «O, oare unde-i Dumnezeul lor?»”.
18. Iar Domnul Şi-a râvnit pământul şi Şi-a cruţat poporul.
19. Şi Domnul a răspuns şi a grăit către poporul Său: „Iată că Eu vă voi trimite şi grâu şi vin şi untdelemn şi voi veţi fi sătui de ele, iar Eu mai mult n’am să vă fac să fiţi voi de ocară printre neamuri.
20. Pe cel din miazănoapte îl voi goni de lângă voi; l-oi alunga’n pământ fără de apă şi îl voi face să se’nece cu faţa’n marea cea dintâi, cu dosu’n marea cea de-apoi; ce-i putred i se va’nălţa, duhoarea i se va’nălţa, că faptele şi le-a umflat destul.
21. Pământule, cutează, te bucură acum, te veseleşte, că Domnul Şi-a sporit ce va să facă.
22. Voi, fiare-ale câmpiei, cutezaţi, c’au încolţit răzoarele pustiei, că pomul şi-a dat rodul la iveală, că via şi smochinul şi-au arătat tăria.
23. Şi voi vă bucuraţi, fiii Sionului, şi veseliţi-vă’ntru Domnul şi Dumnezeul vostru, că hrană vă va da întru dreptate şi ploaie timpurie şi târzie vă va trimite, cum era’nainte.
24. Va fi pe arii grâul din belşug şi teascurile-şi vor vărsa preaplinul de vin şi untdelemn.
25. Şi vă voi da răsplată pentru anii pe care i-au mâncat lăcustele, omizile, gândacii şi tăciunele – puterea Mea cea mare pe care am trimis-o peste voi.
26. Şi veţi mânca şi vă veţi sătura şi numele Domnului îl veţi lăuda, căci El e Dumnezeul vostru, Cel ce cu voi a săvârşit minuni; şi ruşinat nu va mai fi poporul Meu în veac.

Depresia este una dintre calamitățile epocii noastre moderne; ea lovește în dreapta și-n stânga cu otrava ei insidioasă, distrugând numeroase vieți. Durerea și suferința care însoțesc depresiile majore se extind și asupra celor care-l înconjoară pe cel greu încercat de depresie, deoarece boala aceasta este molipsitoare și se întinde precum mucegaiul pe o pâine râncedă. Psihiatrii nu mai prididesc scriind rețete, iar farmaciile încasează sume mari de bani din vânzarea de „remedii”. Se distrug familii, se destramă căsătorii, tinerii renunță la studii – toate acestea din cauza depresiei.

Deși există situații în care depresia este provocată de anumite dezechilibre chimice din organism, în majoritatea cazurilor ea este consecința unei boli sufletești, iar leacul se află în viața liturgică. Dacă bolnavii de depresie se vor alipi de serviciile liturgice de preamărire a lui Dumnezeu și vor petrece mai mult timp la rugăciune, angajându-se în diverse activități bisericești, ei vor ajunge să se elibereze treptat de suferința lor și să se bucure din nou de normalitate.

Sfântul Ioan Casian scria: Mai întâi trebuie să ne luptăm împotriva duhului întristării, care împinge sufletul la deznădejde, ca să-l alungăm din inima noastră; căci acesta nu l-a lăsat pe Cain să se pocăiască după ce și-a ucis fratele, nici pe Iuda după ce L-a vândut pe Domnul.

Perioadele de post ortodox sunt cele mai potrivite pentru a ne confrunta cu duhul depresiei, deoarece participarea frecventă la slujbele bisericești, timpul sporit petrecut la rugăciune contribuie la vindecarea sufletului și la alungarea din minte a gândurilor apăsătoare legate de probleme și necazuri. Încet-încet, hrănindu-și sufletul cu lucrurile dumnezeiești, cu lecturi duhovnicești, spovedindu-se și împărtășindu-se des, bolnavii de depresie vor dobândi tămăduirea pe care sufletele lor și-o doresc atât de mult.