Rugăciune a Sf. Isaac Sirul
Doamne, dă-mi să simt puterea cuvintelor Scripturii. Amin.

aşa grăieşte Domnul:

Din Epistola către Galateni a Sf. Ap. Pavel (5, 11-21)

11. Dar dacă eu, fraţilor, încă mai propovăduiesc tăierea’mprejur, pentru ce mai sunt prigonit? Ar însemna că piatra de poticnire a crucii a fost înlăturată…
12. O, tăia-s’ar cu totu’n bucăţele cei ce vă destramă pe voi!
13. Fiindcă voi, fraţilor, aţi fost chemaţi la libertate; numai să nu vă folosiţi libertatea ca prilej de a-i sluji trupului, ci slujiţi-vă unul altuia prin iubire.
14. Căci toată legea se cuprinde într’un singur cuvânt, în acesta: Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi.
15. Dar dacă vă muşcaţi unul pe altul şi vă mâncaţi, vedeţi să nu vă nimiciţi voi între voi.
16. Zic dar: Cu duhul să umblaţi, şi nu pofta trupului s’o împliniţi!
17. Fiindcă trupul pofteşte împotriva duhului, iar duhul împotriva trupului; căci acestea se împotrivesc unul altuia, astfel ca voi să nu faceţi ceea ce aţi vrea.
18. Dar dacă sunteţi duşi de Duhul, nu sunteţi sub lege.
19. Iar faptele trupului sunt cunoscute; acestea sunt: desfrânare, necurăţie, neruşinare,
20. idolatrie, vrăjitorie, duşmănii, certuri, gelozii, întărâtări, gâlcevi, dezbinări, erezii,
21. invidii, ucideri, beţii, chefuri şi cele asemănătoare acestora, asupra cărora vă previn – aşa cum v’am mai prevenit – că cei ce fac unele ca acestea nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu.

Din Evanghelia după Marcu (7, 5-16)

5. Şi L-au întrebat fariseii şi cărturarii: „De ce nu merg ucenicii tăi după datina bătrânilor, ci mănâncă pâine cu mâinile necurate?”
6. Iar El le-a zis: „Bine a profeţit Isaia despre voi, făţarnicilor, aşa cum este scris: Poporul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine;
7. dar zadarnic Mă cinsteşte învăţând învăţături care sunt porunci omeneşti.
8. Că voi, lăsând la o parte porunca lui Dumnezeu, ţineţi datina oamenilor, spălarea urcioarelor şi a paharelor şi multe faceţi asemenea acestora”.
9. Şi le zicea: „Bun de tot!, voi aţi lepădat porunca lui Dumnezeu ca să vă ţineţi datina voastră!
10. Căci Moise a zis: Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta şi Cel ce va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit cu moarte.
11. Voi însă spuneţi: Dacă un om îi va zice tatălui său sau mamei sale: Corban, adică: Darul cu care aş putea să te ajut I l-am dăruit lui Dumnezeu,
12. pe acela nu-l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl său sau pentru mama sa
13. şi în felul acesta desfiinţaţi cuvântul lui Dumnezeu prin datina voastră pe care voi singuri aţi dat-o. Şi multe asemenea acestora le faceţi”.
14. Şi chemând iarăşi mulţimea la El, le zicea: „Ascultaţi-Mă toţi şi înţelegeţi:
15. Nu este nimic din afara omului care, intrând în el, să-l poată spurca. Dar cele ce ies din om, acelea sunt cele ce-l spurcă pe om.
16. De are cineva urechi de auzit, să audă!”

Cugetări pentru fiecare zi din an, arhim. Trifon

Când eram copil și mergeam la Biserica Luterană, l-am întrebat odată pe pastor de ce nu vedeam și noi minuni în biserică, așa cum erau relatate minunile în Sfânta Scriptură. El mi-a răspuns că minunile erau de folos în vremurile acelea pentru a declanșa întemeierea Bisericii, iar acum, în vremurile noastre, nu mai sunt necesare. Îmi amintesc că m-am simțit păcălit, fiindcă eu voiam să văd minuni și simțeam că mai avem nevoie de ele.

În timp ce un creștin ortodox din Irvine, California, se ruga Sfântului Gheorghe, cerându-i ajutorul, i-a apărut dintr-odată sfântul și i-a dat o cruce de lemn. După puțin timp, din cruce a început să curgă mir sfânt care-i vindeca pe toți cei ce se ungeau cu el.

Icoana izvorâtoare de mir a Maicii Domnului din Hawaii este și ea făcătoare de minuni, vindecând atât bolile trupești, cât și pe cele sufletești. Înainte de operația de bypass coronarian pentru care eram programat, m-am uns și eu de câteva ori cu mir de la această icoană, iar chirurgul cardiolog a anulat operația chiar atunci când mă aflam în blocul operator, pentru că, a spus el după ce m-a consultat, nu mai era necesară.

Deși Sfânta Scriptură ne spune că, dacă vom avea credință cât un grăunte de muștar, vom putea muta și munții din loc, mulți oameni nu se așteaptă să vadă minuni, chiar dacă se roagă pentru ele. Bănuiesc că asta se întâmplă pentru că oamenii nu consideră că au o credință suficient de puternică. Trecem prin viață ca și cum Dumnezeu există, poate, cu adevărat, undeva în ceruri, dar nu Se preocupă de noi absolut deloc.

Dacă vom începe să trăim fiecare zi cu nădejdea că Dumnezeu nu e undeva, departe de noi, ci se află într-o interacțiune reală cu noi, nu va trece mult timp și vom simți acest adevăr în mod concret. Vom începe să vedem cu ochi noi și să auzim cu urechi noi cât de aproape este Dumnezeu de noi în fiecare clipă a vieții noastre.

Credința trebuie construită puțin câte puțin, așa cum așază pictorul straturile de vopsea pe pânză, unul câte unul, până când, într-o bună zi, un tablou absolut minunat se va înfățișa ochilor noștri. Credința noastră se va compune din straturi de încredere asimilate lăuntric, strat după strat, până când, într-o bună zi, vom înțelege toate minunile care s-au întâmplat cu noi și în jurul nostru de-a lungul anilor.