Nu fără rost mă străduiesc să cercetez acestea și nici din ambiție zadarnică, ci pentru ca, cercetând totul cu de-amănuntul în fața voastră, să vă învăț că nu trebuie lăsat la o parte nici cel mai mic cuvânt, nicio silabă dintre cele ce se găsesc în dumnezeieștile Scripturi. Cuvintele Scripturii nu sunt simple cuvinte, ci cuvinte ale Duhului Sfânt; de aceea poți găsi mare comoară chiar într-o silabă. Fiți, vă rog, așadar, cu mare luare-aminte! Nimeni trândav! Nimeni somnoros! Dați-mi cu toții treze mințile voastre! Nimeni cu gândurile aiurea! Nimeni să nu stea aici târând cu el griji lumești! Fiecare să se gândească la vrednicia acestei adunări duhovnicești, că auzim pe Dumnezeu vorbindu-ne prin gurile profeților. Așa să-și deschidă fiecare auzul și așa să aibă încordată mintea, ca niciuna dintre semințele aruncate de mine să nu cadă pe piatră sau pe cale sau între spini, ci toată sămânța să să fie aruncată în pământ bun, adică pe latul sufletului vostru, ca să vă poată aduce rod îmbelșugat și să înmulțească semințele aruncate de mine.

(Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a XV-a la Facere, preluat din „Despre citirea Sfintei Scripturi”)