Din Epistola către Filipeni a Sf. Ap. Pavel (3, 8-19)

8. Mai mult însă, eu pe toate le socotesc pagubă faţă de nepreţuitul preţ al cunoaşterii lui Hristos Iisus, Domnul meu, de dragul Căruia m’am lăsat păgubit de toate şi le socotesc drept gunoaie pentru ca să-L câştig pe Hristos
9. şi să mă aflu întru El, având nu propria mea îndreptăţire, cea din lege, ci pe aceea care este prin credinţa în Hristos, îndreptăţirea cea de la Dumnezeu, întemeiată pe credinţă,
10. ca să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui şi părtăşia la patimile Lui; asemănându-mă cu moartea Lui,
11. să pot ajunge cumva la învierea cea din morţi.
12. Nu că am şi dobândit-o sau că de pe-acum am ajuns la desăvârşire; dar o urmăresc, că doar o voi dobândi, de vreme ce şi eu dobândit am fost de Hristos Iisus.
13. Fraţilor, eu încă nu socotesc s’o fi dobândit, dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea şi tinzând la cele dinainte,
14. alerg la ţintă către răsplata chemării de sus a lui Dumnezeu întru Hristos Iisus.
15. Aşadar, câţi suntem desăvârşiţi, pe aceasta s’o gândim; şi dacă gândiţi ceva în alt fel, Dumnezeu v’o va descoperi şi pe aceasta.
16. Dar de acolo de unde am ajuns, să urmăm acelaşi dreptar, să gândim la fel.
17. Fiţi laolaltă următorii mei, fraţilor, şi uitaţi-vă la aceia care se poartă aşa cum aveţi voi pildă de la noi.
18. Fiindcă mulţi – despre care v’am vorbit adeseori, iar acum v’o spun chiar plângând – se poartă ca duşmani ai crucii lui Hristos.
19. Sfârşitul lor este pieirea; dumnezeul lor este pântecele; iar slava lor, întru ruşinea lor; ei pe cele pământeşti le cugetă.

Din Sfânta Evanghelie după Luca (7, 31-35)

31. Aşadar, cu cine voi asemăna pe oamenii acestui neam? Şi cu cine sunt ei asemenea?
32. Sunt asemenea copiilor care şed în piaţă şi strigă unii către alţii zicând: Din fluier v’am cântat şi n’aţi jucat; de jale v’am cântat şi n’aţi plâns.
33. Că a venit Ioan Botezătorul nemâncând pâine şi nici bând vin, şi spuneţi: Are demon!
34. A venit Fiul Omului mâncând şi bând, şi spuneţi: Iată om mâncăcios şi băutor de vin, prieten al vameşilor şi-al păcătoşilor!…
35. Dar înţelepciunea a fost găsită dreaptă de către toţi fiii ei”.

Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an,

Sfântul Teofan Zăvoratul

„Cu cine voi asemăna pe oamenii acestui neam”, adică pe necredincioşi? Dacă Domnul pune această întrebare parcă nedumerit, nu se cuvine cu atât mai mult nouă să ne minunăm că este pe lume necredinţă? S-ar părea că este cu neputinţă să te împotriveşti evidenţei; şi totuşi unii fac astfel. Că satana se împotriveşte – asta nu-i de mirare; i-o arată şi numele: potrivnic al binelui şi al adevărului; el vede limpede că Dumnezeu este, că îl va judeca şi îl va osândi, că pedeapsa îi e deja pregătită, dar se împotriveşte în continuare şi nu cu alt ţel decât răul şi, prin urmare, spre mai marea sa pierzanie. Oare nu acelaşi duh al luptei împotriva lui Dumnezeu îi stăpâneşte pe necredincioşi? Cel puţin după cunoştinţele pe care le avem despre suflet şi lucrările lui, necredinţa este de neînţeles atunci când avem atâtea temeiuri vădite pentru a crede; la fel cum robia în care se află păcătosul faţă de păcat este de neînţeles, de vreme ce el ştie limpede că păcatul îl duce la pierzare. Şi încă o contradicţie! Numai necredincioşii şi iubitorii de patimi tăgăduiesc existența satanei şi a duhurilor necurate. Cei care ar trebui să îi susţină cu cea mai mare tărie se leapădă cu totul de ei. Oare nu cumva o fi de la demoni şi ştiinţa asta? Întunecaţii iubesc întunericul şi îi învaţă pe oameni să spună că ei nu există şi că în lumea spirituală totul se întâmplă de la sine, fără vicleniile şi cursele lor.