Rugăciune a Sf. Isaac Sirul
Doamne, dă-mi să primesc simțirea puterii din cuvintele Scripturii. Amin.

aşa grăieşte Domnul:

Din Epistola către Filipeni a Sf. Ap. Pavel (2, 17-23)

17. Şi chiar dac’ar fi ca sângele meu să curgă peste prinosul şi slujba credinţei voastre, mă bucur, şi’mpreună cu voi toţi mă fericesc.
18. Şi voi, de asemenea, bucuraţi-vă, şi’mpreună cu mine fericiţi-vă!
19. Dar nădăjduiesc întru Domnul Iisus că’n curând am să-l trimit la voi pe Timotei, pentru ca la rându-mi să prind şi eu curaj aflând veşti despre voi.
20. Că’ntru părtăşia simţămintelor mele nu am pe nimeni altul care din inimă să se’ngrijească de treburile voastre,
21. fiindcă toţi caută spre ale lor, nu spre ale lui Iisus Hristos.
22. Dar voi ştiţi cât e el de’ncercat, că’ntocmai ca un copil cu tatăl său i-a slujit Evangheliei împreună cu mine.
23. Pe el deci nădăjduiesc să-l trimit de’ndată ce voi vedea ce va fi cu mine.

Din Sfânta Evanghelie după Luca (6, 37-45)

37. Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi vi se va ierta.
38. Daţi şi vi se va da; o măsură bună, îndesată, clătinată şi cu vârf vi se va turna în poală; căci cu ce măsură măsuraţi, cu aceea vi se va măsura”.
39. Şi le-a spus şi o parabolă: „Poate oare orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă?
40. Nu este ucenic mai presus de învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.
41. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, dar nu bagi de seamă bârna din ochiul tău?
42. Sau cum poţi să-i spui fratelui tău: Frate, lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi!, în timp ce tu nu vezi bârna care este în ochiul tău? Făţarnicule, scoate-ţi mai întâi bârna din ochi şi atunci vei vedea să scoţi paiul care este în ochiul fratelui tău.
43. Că nu este pom bun care să facă roadă rea şi nici, dimpotrivă, pom rău care să facă roadă bună.
44. Că fiece pom după roada lui se cunoaşte. Că nu se adună smochine din mărăcini, şi nici struguri se culeg din rug.
45. Omul bun, din vistieria cea bună a inimii sale scoate ce este bun; iar omul rău, din vistieria cea rea a inimii sale scoate ce este rău. Că din prisosul inimii îi grăieşte gura.

Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an,

Sfântul Teofan Zăvoratul

Nu judeca, iartă, dă… La prima vedere, numai pierderi şi nici un câştig. Şi totuşi, iată făgăduinţa: „Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi veţi fi iertaţi. Daţi şi vi se va da.” Câştigul nu se vede acum, dar el se va adăuga fără nici o îndoială celui ce face din toată inima numitele „cheltuieli”; i se va adăuga tocmai atunci când va simţi mai mult nevoia de neosândire şi iertare. Cum se va bucura cel ce se va învrednici să primească dintr-o dată aceste bunătăţi, parcă pe degeaba! Cum se va întrista şi amărî cel care n-a ştiut să se folosească cu iscusinţă de averea sa, la vremea potrivită! Va vrea atunci să ierte tot şi să dea toate ale sale, dar va fi prea târziu; fiecare lucru la vremea lui. Toţi însă aleargă după câştigul care pică iute în mână, aproape deodată cu cheltuiala. Cel care cheltuieşte duhovniceşte seamănă cu unul care aruncă în vânt, numai că el nu în vânt aruncă, ci în mâinile lui Dumnezeu. În aceste mâini bunurile tale sunt în pază sigură şi le vei primi înapoi neîntârziat. Nu ţi se cere decât credinţă şi nădejde.