Din Epistola către Romani a Sf. Ap. Pavel (8, 22—27)

22. Căci ştim că pân’acum toată făptura suspină laolaltă şi suferă’n durerile naşterii.
23. Dar nu numai ea, ci şi noi, cei ce avem pârga Duhului, şi noi înşine suspinăm lăuntric, nerăbdători aşteptând înfierea, răscumpărarea trupului nostru.
24. Căci prin nădejde ne-am mântuit; a vedea însă ceea ce nădăjduieşti, aceea nu mai e nădejde. Cum ar nădăjdui cineva în ceea ce se vede?
25. Dar dacă nădăjduim în ceea ce nu vedem, aşteptăm cu răbdare.
26. De asemenea, şi Duhul îi vine slăbiciunii noastre într’ajutor; că nu ştim să ne rugăm cum trebuie, dar Duhul Însuşi mijloceşte pentru noi cu suspine de negrăit;
27. iar Cel care cercetează inimile ştie care este cugetul Duhului, că potrivit voii lui Dumnezeu mijloceşte El pentru sfinţi.

Din Sfânta Evanghelie după Matei (10, 23—31)

23. Iar când vă vor prigoni în cetatea aceasta, fugiţi în cealaltă; adevăr vă grăiesc: nu veţi isprăvi de mers prin cetăţile lui Israel până ce va veni Fiul Omului.
24. Nu este ucenic mai mare decât învăţătorul său, nici slugă mai mare decât stăpânul ei.
25. Destul îi este ucenicului să fie ca învăţătorul său şi slugii ca stăpânul ei. Dacă pe stăpânul casei l-au numit Beelzebul, cu cât mai mult pe casnicii lui?
26. Deci nu vă temeţi de ei, că nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală şi nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut.
27. Ceea ce vă spun Eu la întuneric, spuneţi voi la lumină; şi ceea ce auziţi la ureche, propovăduiţi de pe acoperişurile caselor!
28. Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar sufletul nu pot să-l ucidă; ci mai degrabă temeţi-vă de acela care poate ca şi sufletul şi trupul să le piardă în gheenă.
29. Nu se vând oare două vrăbii pe un ban? Şi nici una din ele nu va cădea pe pământ fără ştirea Tatălui vostru.
30. Vouă însă toţi perii capului vă sunt număraţi.
31. Aşadar, nu vă temeţi; voi sunteţi cu mult altceva decât vrăbiile.

Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an,

Sfântul Teofan Zăvoratul

„Nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală şi nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut.” Prin urmare, oricât ne-am ascunde acum păcatele, aceasta nu ne va aduce nici un folos. Va veni sorocul – şi oare departe e acest soroc? – când toate vor ieşi la iveală. Ce să facem dar? Nu trebuie să ne ascundem. Ai păcătuit? Mergi şi descoperă-ţi păcatul părintelui tău duhovnicesc. Când vei primi dezlegarea, păcatul va pieri ca şi cum n-ar fi fost. Nimic nu va mai putea fi descoperit şi arătat. Iar dacă îţi vei ascunde păcatul şi nu te vei pocăi, îl vei păstra în tine, ca să aibă ce să se descopere la vremea potrivită spre osândirea ta. Toate acestea ni le-a arătat dinainte Dumnezeu, ca să ştim cum să îmblânzim dreapta şi înfricoşata Lui judecată ce stă asupra noastră, a păcătoşilor.