Din Faptele Apostolilor (21, 26-32)

26. Atunci Pavel, luându-i cu el pe bărbaţii aceia, s’a curăţit împreună cu ei şi a doua zi a intrat în templu să aducă la cunoştinţă împlinirea zilelor curăţirii, când anume să fie adusă ofranda pentru fiecare din ei.
27. Şi când era să se împlinească cele şapte zile, Iudeii din Asia, văzându-l în templu, au întărâtat toată mulţimea şi au pus mâna pe el
28. strigând: „Bărbaţi israeliţi, daţi ajutor! Acesta este omul care pe toţi de pretutindeni îi învaţă împotriva poporului şi a legii şi a locului acestuia; ba încă şi Elini a adus în templu şi a spurcat acest loc sfânt”.
29. – Că ei îl văzuseră mai înainte’n cetate pe Trofim Efeseanul împreună cu el şi credeau că Pavel l-a adus în templu –.
30. Şi s’a mişcat toată cetatea şi s’a făcut adunare de popor; şi punând mâna pe Pavel, l-au tras afară din templu şi îndată au închis porţile.
31. Dar când căutau ei să-l omoare, a ajuns veste la tribunul cohortei cum că tot Ierusalimul s’a tulburat.
32. Acela, luând îndată oşteni şi sutaşi, a alergat la ei; iar ei, văzând pe tribun şi pe ostaşi, au încetat să-l mai bată pe Pavel.

Din Sfânta Evanghelie după Ioan (16, 2-13)

2. Vă vor scoate din sinagogi; ba chiar vine ceasul când tot cel ce vă va ucide să creadă că-I aduce închinare lui Dumnezeu.
3. Şi pe acestea le vor face pentru că nu L-au cunoscut pe Tatăl Meu, şi nici pe Mine.
4. Iar pe acestea vi le-am grăit pentru ca, atunci când va veni ceasul lor, să vă aduceţi aminte că vi le-am spus. Dar nu vi le-am spus de la’nceput, pentru că eram cu voi.
5. Acum însă Mă duc la Cel ce M’a trimis, şi nimeni din voi nu Mă întreabă: Unde Te duci?
6. Ci pentru că v’am grăit acestea, întristarea v’a umplut inima.
7. Dar vă spun Eu vouă adevărul: De folos vă este ca Eu să Mă duc. Că dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi; iar dacă Mă voi duce, Îl voi trimite la voi.
8. Şi El, odată venit, va vădi lumea de păcat şi de dreptate şi de judecată:
9. de păcat, pentru că ei nu cred în Mine;
10. de dreptate, pentru că Eu Mă duc la Tatăl Meu, iar voi nu Mă veţi mai vedea;
11. şi de judecată, pentru că stăpânitorul acestei lumi a fost judecat.
12. Încă multe am a vă spune, dar nu le puteţi purta acum.
13. Dar când va veni Acela, Duhul Adevărului, El vă va călăuzi întru tot adevărul; că nu de la Sine va grăi, ci cele ce va auzi va grăi şi pe cele viitoare vi le va vesti.

Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an,

Sfântul Teofan Zăvoratul

„Dar când va veni Acela, Duhul Adevărului, El vă va călăuzi întru tot adevărul.” Pentru ce, dar, în manualele de logică nu se aminteşte de această sursă a cunoaşterii? Nu este de mirare că în cele păgâne nu există acest punct, dar ce îndreptăţire au cele creştineşti? Nu cumva creştinul, atunci când începe să gândească, trebuie să înceteze a fi creştin şi să uite toate făgăduinţele vrednice de crezare şi neîndoielnice care i s-au dat? Despre cum să observi şi cum să asculţi se vorbeşte mult; despre cum să faci generalizări şi concluzii pornind de la cele văzute şi auzite, de asemenea se învaţă din destul; dar când e vorba de pătruns înţelesul tuturor acestora, copilul logicii rămâne în voia presupunerilor sale. De ce nu i se spune: „Ai vestirile Duhului adevărului, lor să le urmezi; acestea hotărăsc în chip de netăgăduit înţelesul a tot ce este, fiindcă vin de la Dumnezeu, în Care este izvorul firii înseşi.”? Oare nu fiindcă oamenilor nu li se spune asta s-a răspândit până-ntr-atât duhul speculaţiei, încât în ziua de azi toate cărţile (despre lumea lui Dumnezeu) sunt pline de speculaţii? Şi măcar dacă acestea ar fi cât de cât serioase; însă de la prima vedere se cunoaşte că sunt rodul unor închipuiri copilăreşti.