Postiţi un post al sfinţeniei, vestiţi o prăznuire, pe toţi cei ce locuiesc pământul adunaţi-i în casa Domnului, Dumnezeului vostru…Ioil 1, 14

Postul

Noțiunea de „post” este înțeleasă diferit de către medicină și religie. Astfel, dicționarul Larousse definește postul drept „oprirea totală a alimentației, cu menținerea sau nu a consumului de apă”. Învățătura de credință ortodoxă vede postul ca „înfrânarea de toate mâncărurile sau la caz de boală numai de unele, de asemenea și de băuturi și de toate cele lumești și de toate poftele cele rele, pentru ca să poată creștinul să își facă rugăciunea lui mai cu înlesnire și să îi fie milostiv Dumnezeu. Încă și pentru a ucide poftele trupului și a primi harul lui Dumnezeu.”

Valoarea terapeutică a postului este dovedită astăzi și din punct de vedere medical. Din păcate însă, nu sunt abordate decât coordonatele fiziologiei și patologiei trupului, omițându-se complet dimensiunea spirituală a postului. În viziunea ortodoxă, postul este un exercițiu de înfrânare a poftelor trupului, de fortificarea a voinței, o formă de pocăință, dar în același timp, și un act de cult, o cinstire a lui Dumnezeu prin caracterul de jertfă, de renunțare deliberată la ceva care ne este îngăduit. Postul este și un semn al râvnei noastre spre asemănarea cu Dumnezeu și cu îngerii, care nu au nevoie de hrană sau băutură.

Revenind la beneficiile care țin strict de fiziologia organismului uman, știința medicală apreciază că postul conduce la mobilizarea rezervelor energetice (începând cu a șasea oră de post) – eliberarea și consumarea glicogenului din mușchi și ficat, urmată de lipidele din țesutul adipos -, la inhibarea secreției hormonilor sexuali, scăderea secreției de hormoni tiroidieni și a insulinei. Postul este recomandat în tratarea obezității, a dislipidemiilor, a hiperuricemiei, a toxiinfecțiilor alimentare, a pancreatitei acute, a cancerului.

  • Câteva note asupra postului

mancare post

“Când se presupune că nu consumăm derivate din carne, lapte, ouă ar trebuie să găsim surse care să înlocuiască nutrienții acestora. Ca exemplu, ar fi tradiţionalele mâncăruri făcute din fasole boabe, care preparate corect ne vor aduce o cantitate suficientă de proteine […] combinându-le pe acestea cu nucile, care sunt bogate în proteine, sau alte leguminoase, cum ar fi: mazărea, năutul, lintea sau pseudo-cereale – chinoa – […] trecem cu bine peste această perioadă, nu luăm kilograme în plus şi nu ne dezechilibrăm nutriţional. Mai mult, legumele şi fructele sunt o sursă foarte bună de vitamine, de minerale, de antioxidanţi, care ne ajută şi în procesul de detoxifiere”, învață fostul director al Institutului de Chimie Alimentară, Gh. Mencinicopschi, menționând și faptul că „E-urile din alimente încalcă postul. Absolut toate produsele care conţin E-uri nu sunt de post, deoarece în tradiţia creştină nu existau alimente cu E-uri. Alimentele de post ar trebui preparate în casă, după reţete vechi, monahale. Trebuie să evităm alimentele industriale pentru că nu sunt de post. E-urile sunt nişte chimicale care nu au existat acum 2.000 de ani, iar postul ortodox se ţine cu alimente de post tradiţionale. De asemenea, dintre E-uri, există roşu carmin, cunoscut sub denumirea E 120, produs cu extract de origine animală, pe care îl găsim în foarte multe produse, cum ar fi pateul de post. Pe lângă E-uri, trebuie să ne ferim de cazeinat, care este un compus din lapte, de ovalbumină, adică praf de ou, şi de hidrolizat, care este făcut din carne”.

Extrase din revista Sănătate prin stil de viață, nr.2, iulie 2009