Sufletul nu se poate întinde niciodată după cunoştinţa lui Dumnezeu, dacă Dumnezeu nu se va atinge de el. (Sf. Maxim Mărturisitorul)

Cine cunoaşte pe Dumnezeu şi se cunoaşte pe sine nu învinuieşte pe nimeni pentru păcatele sale (Sf. Antonie cel Mare)

Nu e nimic mai uşor decât să te înşeli pe tine însuţi şi, înfumurându-te cu slava deşartă, să te socoteşti că eşti ceva, fiind nimic (Sf. Grigorie Teologul)

Se cunoaşte pe sine însuşi îndeosebi acela care se socoteşte pe sine nimic. (Sf. Ioan Hrisostom)

Nu-i nimic mai bun decât să-ţi cunoşti neputinţa şi necunoştinţa. (Sf. Petru Damaschin)

Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Dar dacă vă muşcaţi unul pe altul şi vă mâncaţi, vedeţi să nu vă nimiciţi voi între voi. (Galateni 5, 14-15)

Aşa cum Cel ce v’a chemat pe voi e sfânt, fiţi şi voi sfinţi în întreaga voastră purtare. Că scris este: Voi veţi fi sfinţi, pentru că Eu sunt sfânt. (1 Petru 1, 15-16)

Dar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub lege. (Galateni 4, 4)