Apocalipsa – biserica din Sardes (cap. III)
Priveghează şi întăreşte ce-a mai rămas şi era să moară… (Apocalipsa 3:2)
Priveghează şi întăreşte ce-a mai rămas şi era să moară… (Apocalipsa 3:2)
Pentru că tu ai păzit cuvântul răbdării Mele, şi Eu te voi păzi pe tine de ceasul încercării… (Apocalipsa 3:10)
Avraam a fost mare părinte al multor neamuri şi nu s-a aflat altul asemenea lui întru mărire, Ca unul care a păzit legea Celui Preaînalt şi a făcut legătură cu El; Şi în trupul său a pus legătură şi în ispită s-a aflat credincios. (Sirah 44:20-22)
… vor cunoaşte toate Bisericile că Eu sunt [Domnul] Cel care cercetez rărunchii şi inimile şi voi da vouă, fiecăruia, după faptele voastre. (Apocalipsa 2:23)
El Mi-a făcut gura ca o sabie ascuţită, sub adăpostul mâinii Sale M’a ascuns, ca pe o săgeată aleasă M’a pus deoparte şi’n tolba Lui M’a tăinuit. (Isaia 49, 2)
Fericit bărbatul care rabdă ispita; fiindcă la capătul încercării va primi cununa vieţii. (Iacob 1:12)
Temelia cea tare a lui Dumnezeu stă neclintită, având pecetea aceasta: «Cunoscut-a Domnul pe cei ce sunt ai Săi»; şi «să se depărteze de la nedreptate oricine cheamă numele Domnului». (2Timotei 2, 19)
Cine a făcut aceasta şi cine a pus-o la cale? Cel ce dintru început cheamă neamurile; Eu, Domnul Care sunt cel dintâi şi voi fi cu cei din urmă. (Isaia 41:4)
Toate acestea mâna Mea le-a făcut şi sunt ale Mele, zice Domnul. Spre unii ca aceştia Îmi îndrept privirea Mea: spre cei smeriţi, cu duhul umilit şi care tremură la cuvântul Meu! (Isaia 66, 2)
Pe cel ce se mândreşte cu cunoştinţa, judecata cea dreaptă îl va părăsi. (Sf. Maxim Mărturisitorul)