Copiii de la Grădinița de sâmbătă au adus pe sfinți, prin poezie și dramă, mai aproape de noi.
Texte
Noi, copiii de la cateheză, am pregătit câteva istorisiri despre sfinți.
Andrei P:
Cine poartă pe pământ
Nume de Arhanghel sfânt
Trebuie ca și prin fapte
Numele să și-l arate.
Ioan P:
Arhanghelul e mereu
Cu mintea la Dumnezeu,
N-are altă bucurie
Decât cu Hristos să fie.
Petru M:
Se supune întru toate
Voii Lui preaminunate
Și-are dragoste curată
Pentru omenirea toată.
Xenia:
În frumoasa lui icoană,
Precum ai băgat de seamă,
Mai-marele Voievod
Al cerescului norod
Stă cu spada înainte
Și cu mare luare-aminte.
Petru O:
Ca să surpe la pământ
Pe vrăjmașul cel de gând
Și prin har să biruiască
Semeția diavolească.
Ion:
Pe lângă acestea toate,
Arhanghelul, zi și noapte,
Dă degrabă ajutor
Credinciosului popor.
Sofian:
Când primejdia-i mai mare,
Mihail îndată sare
Și cu darul lui Hristos
Tuturor e de folos.
Maria:
Mihail de te numești,
Astfel și tu să trăiești,
Ca să n-ai nume creștin
Doar așa, în buletin…
David:
În această lună, în ziua a opta, pomenirea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil
Gavril:
Cum s-a născut Gavriil…
Îngerul darului, Gavriil,
S-a chemat într-o zi de Domnul:
– Întinde mâinile, Arhanghele,
Și-ți voi pune în căușul palmelor
O fărâmă de lut.
Ia și picătura asta de suflare de viață
Și ascunde-o bine la piept.
Apoi pogoară-te pe pământ,
Într-o casă de oameni buni.
Amestecă fărâma de lut cu picătura de viață
Și așteaptă să vezi minunea:
Prunc mic și firav se va ivi,
Căznindu-se să se ridice în picioare:
Întâia bătălie cu sine.
Andrei:
Să poarte pruncul acesta numele tău
Și acoperământul lui să fie Harul.
Leagăn să-i fie aripile tale
Și lapte, cuvintele și poruncile Mele.
Să-l adormi lin cu cântări îngerești
Și să-i dai somn cu vise din ceruri.
Iar când vei fi săvârșit acestea,
Rămâi să-l veghezi
Până ce va sfârși
Drumul către Mine.
Ionică:
Crește-va pruncul și-l voi înțelepți,
Va merge pe Cale și-i voi fi Lumină.
Iar când se va poticni de pietrele vieții
Cu brațe părintești îl voi sprijini.
David:
Era primăvară când Domnul
A chemat pe Înger
Și fărâma de om a venit pe lume.
Multe primăveri de atunci
I-au cutreierat livada sufletului.
Și Domnul i-a trimis
Când adiere de vânt lin,
Când ploi grele de lacrimi,
Dar toate ca să-i fie spre înțelepțire,
Căci numai prin cercare
Se face pruncul bărbat desăvârșit.
Magdalena:
În această lună, în ziua a 26-a, pomenirea Sf. Stelian.
Sfântul „pisălog”…
Când mă scol de dimineață,
Somnoros mă spăl pe față,
Mă îmbrac pentru plecare
Și dau fuga la mâncare.
Dar un glas îmi zice ‘ndat:
– Rugăciunea ai uitat!
Ce să fac? Mă duc acum
Rugăciunea să o spun.
Iată-s gata de plecare,
Merg pe stradă-n graba mare,
Mă gândesc numai la mine
Și la ziua care vine.
Dar același glas sfătos
Îmi șoptește mlădios:
– Uite un copil sărman,
Dă-i lui mărul din ghiozdan!
Mai întâi m-am necăjit,
Dar pe urmă m-am gândit
Că eu am acasă mere
Un lighean, și am și pere,
Iar mama, când am plecat,
Bani pentru pachet mi-a dat.
Dar copilul cel sărman
Poate n-are nici un ban;
I-aș putea fi de folos;
Și i-am dat mărul, voios.
La școală când am ajuns
Colegul meu bun mi-a spus
Că în pauză mă roagă
Tema să-l ajut să-și facă,
Fiindcă singur n-a putut!
Și eu, care aș fi vrut
Ca să ies un pic la joacă,
Oare să-l ajut s-o facă?
Și din nou glasul blajin
Mi-a șoptit duios și lin:
– De jucat te joci mereu,
Dar acum colegul tău
Te-a rugat să-i faci un bine;
Nu gândi numai la tine!
Am urmat iar sfatul său
Și nicicum nu-mi pare rău.
După școală, tot grăbit,
Către casă am pornit.
După masă și odihnă
Mi-am făcut temele-n tihnă
Și mi-a mai rămas și timp.
Ana:
Cum să-l umplu? m-am gândit.
Am atâtea jucării
În dulap și prin cutii,
Mai am și calculatorul,
Combina, televizorul.
Însă glasul mi-a șoptit:
Dar la mama, te-ai gândit?
Dup-o zi de muncă grea
Tare mult s-ar bucura
Să fie ceva pe masă
Și puțin curat în casă.
Am lăsat deci pe-altă zi
Dulapul cu jucării.
Iar când mama a venit,
Totul era pregătit:
Praful șters, gunoiul dus
Și pe masă totul pus.
Chipul mamei, ostenit,
Parc-a mai întinerit!
Seara iute a venit
Și în grabă am pornit
Să-mi fac patul de culcare.
Dar cine mă strigă oare?
E același glas blajin
Care-mi zice: Nu te-nchini?
Atunci eu n-am mai răbdat
Și sfios l-am întrebat:
– Sfinte bun, dar cine ești?
Vii din cartea de povești?
Ești vreun Făt-Frumos din soare,
Înger, duh sau ce ești oare?
– Nu-s nicicum un Făt-Frumos,
Nu-s nici înger luminos
Și nici nu-s vreun duh viclean;
Eu sunt Sfântul Stelian.
Dumnezeu cel Bun și Sfânt
Mă trimite pe pământ
Să port grijă de copii,
Să le fac mici bucurii,
Cele bune să-i învăț
Și de rele să-i dezvăț.
Dar de vrei să știi mai bine
Cine sunt și ce-i cu mine,
Viața mea să o citești
Și ai să te lămurești.
Ioan C:
Înălțând cuvinte sfinte
Într-o peșteră uitată,
Stelian, sfântul părinte,
Ajutor primea îndată.
Sofia:
Mame și copii pe cale
Către el când alergau,
Mult-dorita mângâiere
De la Hristos ei primeau.
Medeea:
În peșteră retras, nu ne-ai uitat,
Ci mult ne-ai luminat cu rugăciunea,
Ne-ai mângâiat în bolaă cu minunea,
O, sfânt călugăr, mare dar ne-ai dat!
Andrei O:
Ajută-ne și-acum pe toți: pe prunci,
Pe mame, pe familii nevoiașe,
Să-ți fie ție în rugă urmașe,
Iar boala de la noi să o alungi…
Melania:
Gonește frica, vrajba și mâhnirea,
Primejdia ce vine din senin,
Și scoate-ne păcatul ca pe-un spin,
Că-ți mulțumește toată omenirea!
Icoana ta, cu prunc ținut în brațe,
Ne-aduce strălucire de speranțe.
Nectarie:
Dacă se îmbolnăvesc
Pruncii, foarte mă grăbesc
Să-i ajut, să-i ocrotesc,
Mamele să mulțumesc!
Numai ruga nu uitați,
Dacă sunteți încercați
De probleme, de dureri…
Vei fi ajutat, de ceri!
Mulțumim celor ce au creat aceste versuri care,nădăjduim sa ajungă la mintea și inima copiilor mult mai repede și statornic decât sfaturile!