Cântările Scripturii – I: cântarea lui Moise (la Marea Roșie)
Să cântăm Domnului, căci cu slavă S-a preaslăvit!
Să cântăm Domnului, căci cu slavă S-a preaslăvit!
Auzind, dar, acestea, să imităm pe dreptul Iacob și să fim tot atât de smeriți ca și el. (Sf. Ioan Gură de Aur)
… cerul s-a dat în lături, ca o carte de piele pe care o faci sul…
Într-adevăr, mai întâi este plânsul. Dar la sfârșit, totul va fi bine și toate lucrurile vor fi bune. (Iulian din Norwich)
PETRU: Petru apostolul şi întâiul ucenicilor, propovăduind întâi Evanghelia în Iudeea şi în Antiohia, după aceea în Pont, Galaţia, Capadocia, Asia şi în Bitinia, s-a pogorât până la Roma. Şi biruind cu minunile pe Simon vrăjitorul, a fost răstignit de Nero cu capul în jos şi aşa şi-a primit sfârşitul. PAVEL: Pavel apostolul şi corifeul […]
Umple de bucurie inima mea, Fecioară, ceea ce ai primit plinirea bucuriei și ai pierdut grija păcatului. (paraclisul Maicii Domnului)
Cel care se minte pe sine însuşi şi se lasă pătruns de propria minciună ajunge să nu mai deosebească niciodată minciuna de adevăr. (Feodor M. Dostoievski)
O iubire generoasă îşi are întotdeauna pregătit testamentul. (Nemer Ibn El Barud)
Smerenia este o trăsătură foarte ciudată. Cum ți se pare că ai dobândit-o, cum ai pierdut-o. (Bernard Meltzer)
Fiți buni cu semenii voștri, căci toți cei pe care îi întâlniți duc o luptă grea. (Filon din Alexandria)