Din Epistola către Galateni a Sf. Ap. Pavel (6:2-10)

Fraților, purtați-vă sarcinile unii altora și așa veți împlini legea lui Hristos. Căci, de se socotește cineva că este ceva, deși este nimic, se înșală pe sine însuși. Iar fapta lui însuși să și-o cerceteze fiecare, și atunci va avea laudă, dar numai față de sine însuși și nu față de altul. Căci fiecare își va purta sarcina sa. Cel care primește cuvântul învățăturii, să facă parte învățătorului său din toate bunurile. Nu vă amăgiți: Dumnezeu nu Se lasă batjocorit; fiindcă ce va semăna omul, aceea va și secera. Cel ce seamănă în trupul său însuși, din trup va secera stricăciune; iar cel ce seamănă în Duhul, din Duh va secera viață veșnică. Să nu încetăm de a face binele, căci vom secera la timpul său, dacă nu ne vom lenevi. Așadar, până când avem vreme, să facem binele către toți, dar mai ales către cei de o credință cu noi.

Din Evanghelia după Marcu (7:14-24)

În vremea aceea, chemând Iisus toată mulțimea la El, zicea: Ascultați-Mă toți și înțelegeți: Nu este nimic din afară de om care, intrând în el, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă. De are cineva urechi de auzit, să audă. Și, când a intrat în casă de la mulțime, L-au întrebat ucenicii despre această pildă. Și El le-a zis: Așadar și voi sunteți nepricepuți? Nu înțelegeți oare că tot ce intră în om din afară nu poate să-l spurce? Că nu intră în inima lui, ci în pântece, și iese afară, pe calea sa, bucatele fiind toate curate. Dar zicea că ceea ce iese din om, aceea spurcă pe om. Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările, uciderile, hoțiile, adulterul, lăcomiile, vicleniile, înșelăciunea, nerușinarea, ochiul pizmaș, hula, trufia, ușurătatea. Toate aceste rele ies dinăuntru și spurcă pe om. Și ridicându-Se de acolo, S-a dus în hotarele Tirului și ale Sidonului.

Cu suflarea dumnezeiască, cu suflarea Lui, ce se va întâmpla? Așa cum țărâna va merge în țărână, așa și sufletul, care este suflarea lui Dumnezeu, se va întoarce la Dumnezeu. Da. Dar cum? Când a ieșit de la Dumnezeu, era bine-mirositoare. Acum mai este, oare, la fel? Nu, nu este. Prin urmare, ce se va întâmpla? Este nevoie de curățire. Lacrimă, tânguire, durere, deoarece ai supărat pe atât de bunul și binefăcătorul Dumnezeu-Tatăl, care te-a slăvit atât de mult pe tine, țărâna, încât ți-a dăruit dumnezeiasca Lui suflare. Plângi și jelește, ca să te readucă la starea cea dintâi.