aşa grăieşte Domnul:
Din Epistola întâi către Timotei a Sf. Apostol Pavel (4:4-8; 16)
Fiule Timotei, orice făptură a lui Dumnezeu este bună și nimic nu este de lepădat, dacă se ia cu mulțumire; căci se sfințește prin cuvântul lui Dumnezeu și prin rugăciune. Punându-le pe acestea înaintea fraților, vei fi bun slujitor al lui Hristos Iisus, hrănindu-te cu cuvintele credinței și ale bunei învățături căreia ai urmat; iar de basmele cele lumești și băbești ferește-te și deprinde-te cu dreapta credință. Căci deprinderea trupească la puțin folosește, dar dreapta credință spre toate este de folos, având făgăduința vieții de acum și a celei ce va să vină. Ia aminte la tine însuți și la învățătură; stăruie în aceasta, căci, făcând aceasta, și pe tine te vei mântui și pe cei care te ascultă.
Din Evanghelia după Luca (16:15-18; 17:1-4)
Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: Voi sunteți cei ce vă faceți pe voi drepți înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaște inimile voastre; căci ceea ce la oameni este înalt, urâciune este înaintea lui Dumnezeu. Legea și prorocii au fost până la Ioan; de atunci Împărăția lui Dumnezeu se binevestește și fiecare prin stăruință intră în ea. Dar mai lesne este să treacă cerul și pământul decât să cadă o cirtă din Lege. Oricine-și lasă femeia sa și ia pe alta săvârșește adulter; și cel ce ia pe cea lăsată de bărbat săvârșește adulter. Și a zis către ucenicii Săi: Cu neputință este să nu vină smintelile, dar vai aceluia prin care ele vin! Mai de folos i-ar fi dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară și ar fi aruncat în mare, decât să smintească pe unul din aceștia mici. Luați aminte la voi înșivă. De-ți va greși fratele tău, dojenește-l, și dacă se va pocăi, iartă-l. Și chiar dacă îți va greși de șapte ori într-o zi și de șapte ori se va întoarce către tine zicând: îmi pare rău, iartă-l pe el.
Pentru cel trezvitor pururea este post. Să nu spui: „Ani îndelungați am zăbovit în nevoință, am nevoie de odihnă”. Nu este odihnă aici. Să nu spui: „Am îmbătrânit în virtute și nu mă tem”. Frica este alungarea [dușmanului]. Astfel încât cel ce crede că stă să ia seama să nu cadă. Și cel ce crede că se păzește să ia seama să nu cumva să nu poată să se păzească.
0 Comments