Din Epistola către Efeseni a Sfântului apostol Pavel (1:1-9)

Pavel, apostol al lui Iisus Hristos prin voința lui Dumnezeu, sfinților care sunt în Efes și credincioșilor întru Hristos Iisus: Har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Iisus Hristos! Binecuvântat fie Dumnezeu și Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Cel ce, întru Hristos, ne-a binecuvântat pe noi, în Ceruri, cu toată binecuvântarea duhovnicească; precum întru El ne-a și ales, înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinți și fără de prihană înaintea Lui, mai înainte rânduindu-ne, în a Sa iubire, spre înfierea întru El, prin Iisus Hristos, după buna socotință a voii Sale, spre lauda slavei harului Său, cu care ne-a dăruit pe noi, prin Fiul Său cel iubit; întru El avem răscumpărarea prin sângele Lui și iertarea păcatelor, după bogăția harului Său, pe care l-a făcut să prisosească în noi, în toată înțelepciunea și priceperea; făcându-ne cunoscută taina voii Sale, după buna Lui socotință, așa cum hotărâse în Sine mai înainte.

Din Evanghelia după Marcu (7:24-30)

În vremea aceea, a venit Iisus în hotarele Tirului și ale Sidonului și, intrând într-o casă, voia ca nimeni să nu știe, dar n-a putut să rămână tăinuit. Căci îndată auzind despre El, o femeie a cărei fiică avea duh necurat, a venit și a căzut la picioarele Lui. Și femeia era păgână, de neam din Fenicia Siriei. Și Îl ruga să alunge demonul din fiica ei. Dar Iisus i-a vorbit: Lasă întâi să se sature copiii; căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci câinilor. Ea însă a răspuns și I-a zis: Da, Doamne, dar și câinii, sub masă, mănâncă din fărâmiturile copiilor. Și Iisus i-a zis: Pentru acest cuvânt, mergi! A ieșit demonul din fiica ta. Iar ea, ducându-se acasă, a găsit pe copilă culcată în pat, iar demonul ieșise.

Domnul Hristos şi nouă, tuturor, fiecăruia dintre noi ne pune această întrebare: „Crezi tu că Eu sunt Învierea şi Viaţa?” Şi răspunsul nostru la această întrebare este după măsura credinţei fiecăruia, că şi în credinţă sunt mai multe trepte de înaintare. Unii sunt începători, alţii sunt mai înaintaţi, alţii au credinţă mare, cum au avut sutaşul din Capernaum şi femeia canaaneancă, credinţă de care S-a minunat însuşi Domnul nostru Iisus Hristos.

Toate câte ni se propovăduiesc nouă din învăţătura sfintei Biserici, scoase din izvorul cel pururea curgător al Sfintei Evanghelii, ni se dau nouă spre credinţă, pentru că acolo unde este taină, acolo este trebuinţă de credinţă. O taină nu poate fi primită altfel decât prin credinţă. Şi cel ce are bucuria credinţei, cel ce este între fericiţii cei ce cred, acela are putere şi pentru viaţa aceasta pământească şi are bucurie şi acum şi-n veşnicie.