aşa grăieşte Domnul:
Din Prorocia lui Isaia (25:1-9)
1. Doamne Dumnezeul meu, pe Tine Te voi înălţa, lăuda-voi numele Tău, că Tu ai făcut lucruri minunate; planurile Tale de mult întocmite sunt adevărate şi statornice.
2. Că Tu ai făcut din cetate o grămadă de pietre şi din cetatea cea întărită o dărâmătură. Cetatea celor fără de lege nu mai este cetate, zidită nu va mai fi în veci.
3. Pentru aceasta un popor tare Te va preaslăvi, cetatea puternicelor neamuri de Tine se va teme.
4. Fost-ai scăpare pentru cel sărman, adăpost pentru cel ce era în strâmtorare, liman în vremi vijelioase, umbră în vreme de căldură. Căci suflarea celor apăsători este ca furtuna de iarnă
5. Şi ca arşiţa soarelui într-un pământ uscat. Ai potolit zarva celor nelegiuiţi. Precum se potoleşte căldura la umbra unui nor, aşa se va domoli cântecul de biruinţă al stăpânitorilor silnici.
6. Şi Domnul Savaot va pregăti în muntele acesta pentru toate popoarele un ospăţ de cărnuri grase, un ospăţ cu vinuri bune, cărnuri grase cu măduvă, vinuri bune, limpezite!
7. Şi în muntele acesta El va da la o parte vălul care învăluie toate popoarele şi perdeaua care acoperă toate neamurile.
8. El va înlătura moartea pe vecie! Şi Domnul Dumnezeu va şterge lacrimile de pe toate feţele şi ruşinea poporului Său o va îndepărta de pe pământ, căci Domnul a grăit!
9. Şi se va zice în ziua aceea: Iată Dumnezeul nostru în Care nădăjduiam ca să fim mântuiţi. Iată Domnul, în Care am nădăjduit, să ne bucurăm şi să ne veselim de mântuirea Lui.
Din Cartea Facerii (9:8-17)
8. Şi a mai grăit Dumnezeu cu Noe şi cu fiii lui, care erau cu el, şi a zis:
9. „Iată Eu închei legământul Meu cu voi, cu urmaşii voştri.
10. Şi cu tot sufletul viu, care este cu voi: cu păsările, cu animalele şi cu toate fiarele pământului, care sunt cu voi, cu toate vietăţile pământului câte au ieşit din corabie;
11. Şi închei acest legământ cu voi, că nu voi mai pierde tot trupul cu apele potopului şi nu va mai fi potop, ca să pustiască pământul”.
12. Apoi a mai zis iarăşi Domnul Dumnezeu către Noe: „Iată, ca semn al legământului, pe care-l închei cu voi şi eu tot sufletul viu ce este cu voi din neam în neam şi de-a pururi,
13. Pun curcubeul Meu în nori, ca să fie semn al legământului dintre Mine şi pământ.
14. Când voi aduce nori deasupra pământului, se va arăta curcubeul Meu în nori,
15. Şi-Mi voi aduce aminte de legământul Meu, pe care l-am încheiat cu voi şi cu tot sufletul viu şi cu tot trupul, şi nu va mai fi apa potop, spre pierzarea a toată făptura.
16. Va fi deci curcubeul Meu în nori şi-l voi vedea, şi-Mi voi aduce aminte de legământul veşnic dintre Mine şi pământ şi tot sufletul viu din tot trupul ce este pe pământ!”
17. Şi iarăşi a zis Dumnezeu către Noe: „Acesta este semnul legământului, pe care Eu l-am încheiat între Mine şi tot trupul care este pe pământ”.
Din Proverbele lui Solomon (12:8-22)
8. Omul aste preţuit după priceperea lui, iar cel nepriceput este urgisit.
9. Mai mult preţuieşte un om smerit dar harnic, decât unul mândru dar lipsit de pâine.
10. Cel drept are milă de vite, iar inima celui rău este fără îndurare.
11. Cel ce munceşte ogorul său se satură de pâine, iar cel ce umblă după deşertăciuni este om lipsit de minte.
12. Nelegiuitul pofteşte prada celor răi, dar rădăcina celor drepţi dă rodul său.
13. Prin păcatul buzelor se prinde în laţ păcătosul, iar dreptul (prin dreptatea lui) scapă din strâmtorare.
14. Din rodul gurii sale se satură de cele bune omul, şi fiecăruia i se răsplăteşte după faptele lui.
15. Calea celui nebun este dreaptă în ochii lui, iar cel înţelept ascultă de sfat.
16. Nebunul dă pe faţă îndată mânia lui, iar omul prevăzător îşi ascunde ocara.
17. Cel ce spune adevărul vesteşte dreptatea, iar martorul mincinos umblă cu înşelăciunea.
18. Cei nechibzuiţi la vorbă sunt ca împunsăturile de sabie, pe când limba celor înţelepţi aduce tămăduire.
19. Buzele care spun adevărul vor dăinui totdeauna, iar limba grăitoare de minciună numai pentru o clipă.
20. Înşelăciunea este în inima celor ce gândesc rău, iar bucuria pentru cei ce dau sfaturi de pace.
21. Nicio nenorocire nu se întâmplă celui drept, pe când cei nelegiuiţi sunt covârşiţi de rele.
22. Buzele cele grăitoare de minciună sunt urâciune înaintea Domnului, iar cei ce făptuiesc după adevăr sunt plăcerea Lui.
Sf. Ioan Gură de Aur, Scrieri. Omilii la Facere (I)
Când Dumnezeu vede că ne întoarcem, că ne potolim, că ne oprim fără a mai face nici măcar un pas în direcția răului și că facem orice pentru ca să punem început de faptă bună, atunci ne ajută și El; face ca totul să ne fie ușor și lesnicios și nu ne lasă să simțim ostenelile virtuții. Când sufletul își întinde mintea către Dumnezeu, nu mai poate fi înșelat de vederea celor din lumea aceasta, ci trece pe lângă toate acestea și vede pe cele nevăzute de ochii trupului, pe cele care nu cunosc schimbare și rămân pururea.
0 Comments