aşa grăieşte Domnul:
Din Epistola a doua către Tesaloniceni a Sf. Ap. Pavel (2:13 – 3:5)
Fraților, datori suntem totdeauna să mulțumim lui Dumnezeu pentru voi, că v-a ales Dumnezeu dintru început, spre mântuire, întru sfințirea duhului și întru credința adevărului, la care v-a chemat prin Evanghelia noastră, spre dobândirea slavei Domnului nostru Iisus Hristos. Așadar, fraților, stați neclintiți și țineți predaniile pe care le-ați învățat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră. Însuși Domnul nostru Iisus Hristos și Dumnezeu Tatăl nostru, Care ne-a iubit pe noi și ne-a dat, prin har, veșnică mângâiere și bună nădejde, să mângâie inimile voastre și să vă întărească, la tot lucrul și cuvântul bun. În sfârșit, fraților, rugați-vă pentru noi, încât cuvântul Domnului să se răspândească și să se preamărească, precum la voi, și ca să ne izbăvim de oamenii cei nesocotiți și vicleni; căci credința nu este a tuturor; dar credincios este Domnul, Care vă va întări și vă va păzi de cel viclean. Despre voi, încredințați suntem, în Domnul, că cele ce vă poruncim, voi le faceți și le veți face. Iar Domnul să îndrepteze inimile voastre spre dragostea lui Dumnezeu și spre răbdarea lui Hristos!
Din Evanghelia după Luca (13:1-9)
În vremea aceea au venit unii la Iisus, vestindu-L despre galileenii al căror sânge Pilat l-a amestecat cu jertfele lor. Și El, răspunzând, le-a zis: Credeți oare că acești galileeni au fost mai păcătoși decât toți galileenii, fiindcă au suferit acestea? Nu! zic vouă; dar dacă nu vă veți pocăi, toți veți pieri la fel. Sau cei optsprezece, peste care s-a surpat turnul în Siloam și i-a ucis, gândiți oare că ei au fost mai păcătoși decât toți oamenii care locuiau în Ierusalim? Nu! zic vouă; dar de nu vă veți pocăi, toți veți pieri la fel. Și le-a spus pilda aceasta: Cineva avea un smochin sădit în via sa și a venit să caute rod în el, dar n-a găsit. Și a zis către lucrătorul viei: Iată, trei ani sunt de când vin și caut rod în smochinul acesta și nu găsesc. Taie-l; de ce să ocupe locul în zadar? Dar el, răspunzând, a zis: Doamne, lasă-l și anul acesta, până ce îl voi săpa împrejur și voi pune gunoi. Poate va face rod în anul care vine; iar de nu, îl vei tăia.
[F]iecare dintre noi „smochin” este în „via” lui Dumnezeu, adică în Biserică, ori simplu să zic: în lumea aceasta sădit. Deci vine Dumnezeu căutând „roadă”; şi de te va afla pe tine „neroditor”, porunceşte ca să fii tăiat din viaţa aceasta, iar „vierul” se roagă ca să-I fie milă. Şi cine este „vierul”? Ori îngerul păzitor al fiecăruia, ori omul însuşi, căci fiecare lui însuşi îşi este „vier”. Deci, de multe ori în boli de moarte sau în alte primejdii căzând, zicem: „O, Doamne, [mai îngăduie-ne] şi întru acest an şi ne vom pocăi”. (…) Căci, atunci când cineva din slavă în viaţă neslăvită pe sine se aruncă pentru mântuirea sufletului, se zice că „a pus gunoi” împrejurul sufletului ca să aducă „roadă”. Deci, de vom face „roadă”, bine, iar de nu, nu ne mai îngăduie Domnul pe noi în „via” Sa, ci ne „taie” din lumea aceasta, ca locul să nu-l „împresurăm în zadar”. Căci, atunci când vede oarecine că păcătosul trăieşte mulţi ani, se vatămă şi mai rău se face. Şi întru acest fel este starea păcătosului, încât nu numai el însuşi nu aduce „roadă”, ci şi pe altul, care putea aduce „roadă”, îl împiedică. Iar de se va „tăia” din viaţa aceasta, poate cei ce l-au văzut pe el tăiat, venindu-şi în simţiri, se vor schimba şi vor aduce „roadă”.
0 Comments