Psalmi
Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.

aşa grăieşte Domnul:

Din Epistola către Efeseni a Sf. Ap. Pavel (5:25-33)

Fraţilor, iubiţi femeile voastre, după cum şi Hristos a iubit Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea, ca să o sfinţească, curăţind-o cu baia apei prin cuvânt, şi ca s-o înfăţişeze Sieşi, Biserică mărită, neavând pată sau zbârcitură, ori altceva de felul acesta, ci ca să fie sfântă şi fără de prihană. Aşadar, bărbaţii sunt datori să-şi iubească femeile lor, ca pe înseşi trupurile lor. Cel ce-şi iubeşte femeia sa, pe sine se iubeşte. Căci nimeni, vreodată, nu şi-a urât trupul său, ci fiecare îl hrăneşte şi îl încălzeşte, precum şi Hristos Biserica; pentru că suntem mădulare ale trupului Lui, din carnea Lui şi din oasele Lui. Pentru aceea, va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va alipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup. Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos şi în Biserică. Astfel, şi voi, fiecare aşa să-şi iubească femeia sa, ca pe sine însuşi; iar femeia să se teamă de bărbat.

Din Evanghelia după Luca (4:1-15)

În vremea aceea Iisus, fiind plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan şi a fost dus de Duhul în pustie, timp de patruzeci de zile fiind ispitit de diavol. Şi, în aceste zile, nu a mâncat nimic, iar sfârşindu-se zilele acelea, a flămânzit. Şi I-a zis diavolul: Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, zi acestei pietre să se facă pâine. Şi a răspuns Iisus către el: Scris este că «nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu». Apoi, suindu-L diavolul pe un munte înalt, I-a arătat într-o clipă toate împărăţiile lumii. Şi I-a zis diavolul: Ţie îţi voi da toată stăpânirea aceasta şi strălucirea lor, căci mi-a fost dată mie şi eu o dau cui voiesc; deci, dacă Tu Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta. Dar, răspunzând, Iisus i-a zis: Mergi înapoia Mea, Satano, căci scris este: «Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti». Şi L-a dus în Ierusalim şi L-a aşezat pe aripa templului şi I-a zis: Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te de aici jos, căci scris este: «îngerilor Săi va porunci pentru Tine ca să Te păzească; şi Te vor ridica pe mâini, ca nu cumva să loveşti de piatră piciorul Tău». Şi răspunzând, Iisus i-a zis: S-a spus: «Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău». Şi diavolul, sfârşind toată ispita, s-a îndepărtat de la El până la o vreme. Dar Iisus S-a întors în puterea Duhului în Galileea şi a ieşit vestea despre El în toată împrejurimea. Şi învăţa în sinagogile lor, fiind slăvit de toţi.

Terapeutica bolilor spirituale, Jean-Claude Larchet 

…după cum starea de stricăciune apare pentru cei mai mulți dintre Sfinții Părinți ca o boală care l-a lovit pe om în urma păcatului și ca o consecință „firească” și de neînlăturat a aceluia, mai curând decât o pedeapsă dată de Dumnezeu, tot așa răscumpărarea adusă de Hristos este înțeleasă de ei ca o asumare de bunăvoie de către Cuvântul întrupat a condiției omenești, supusă suferințelor și morții, cu scopul de a nimici prin puterea Dumnezeirii Sale urmările păcatului, adică bolile de natură spirituală ale omului, stricăciunea și moartea, și de a-i dărui acestuia o viață nouă, în care firea omenească să-și regăsească deplina sănătate. Nu este deci de mirare că Sfinții Părinți vorbesc despre Patimile și moartea mântuitoare ale lui Hristos ca de o adevarată terapeutică, iar efectele lor binecuvântate asupra neamului omenesc le privesc ca pe o adevarată vindecare.