Psalmi
Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.

aşa grăieşte Domnul:

Din Epistola întâi către Corinteni a Sf. Ap. Pavel (14:26-40)

26. Aşadar, fraţilor, ce trebuie făcut?: Când vă adunaţi împreună, fiecare din voi are o cântare, are o învăţătură, are o descoperire, are o limbă, are o tălmăcire: toate spre zidire să se facă.
27. Dacă se grăieşte într’o limbă, să fie câte doi sau cel mult trei şi să grăiască pe rând, iar unul să tălmăcească;
28. iar dacă nu se află tălmăcitor, atunci să tacă’n Biserică şi să-şi grăiască numai lui şi lui Dumnezeu.
29. Profeţii să vorbească doi sau trei, iar ceilalţi să judece.
30. Iar dacă altuia care şade i se va descoperi ceva, cel dintâi să tacă.
31. Fiindcă toţi puteţi profetiza, unul câte unul, aşa ca toţi să înveţe şi toţi să se mângâie.
32. Şi duhurile profeţilor li se supun profeţilor,
33. pentru că Dumnezeu nu este al neorânduielii, ci al păcii. Ca în toate Bisericile sfinţilor,
34. femeile voastre să tacă’n adunările bisericeşti; fiindcă lor nu le este îngăduit să vorbească, ci să se supună, aşa cum spune şi legea.
35. Iar dacă vor să înveţe ceva, să-i întrebe pe bărbaţii lor acasă, căci este ruşinos ca femeile să vorbească’n Biserică.
36. Oare de la voi a ieşit cuvântul lui Dumnezeu?, sau numai până la voi a ajuns?
37. Dacă i se pare cuiva că este profet sau om duhovnicesc, să recunoască faptul că ceea ce vă scriu eu e o poruncă a Domnului.
38. Dar dacă cineva nu vrea să ştie, să nu ştie!…
39. Prin urmare, fraţii mei, râvniţi a profetiza şi nu opriţi să se grăiască’n limbi;
40. dar toate să se facă’n cuviinţă şi după rânduială.

Din Evanghelia după Matei (21:12-20)

12. Şi a intrat Iisus în templu şi i-a dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în templu şi a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei
13. şi le-a zis: „Scris este: Casa Mea, casă de rugăciune se va chema; dar voi aţi făcut-o peşteră de tâlhari”.
14. Şi au venit la El în templu orbi şi şchiopi şi i-a vindecat.
15. Şi văzând arhiereii şi cărturarii lucrurile minunate pe care le-a făcut şi pe copiii care strigau în templu şi ziceau: „Osana Fiului lui David!”, s’au mâniat
16. şi I-au zis: „Tu auzi ce zic aceştia?” Iar Iisus le-a zis: „Da. Oare niciodată n’aţi citit că din gura pruncilor şi a celor ce sug Ţi-ai pregătit laudă?”
17. Şi, lăsându-i, a ieşit afară din cetate, la Betania, şi a rămas acolo peste noapte.
18. Iar dimineaţa, pe când Se întorcea în cetate, a flămânzit;
19. şi văzând un smochin lângă drum, S’a dus la el, dar în el n’a găsit nimic decât numai frunze, şi i-a zis: „Rod să nu mai porţi în veac!” Şi îndată smochinul s’a uscat.
20. Şi văzând aceasta, ucenicii s’au minunat, zicând: „Cum de s’a uscat smochinul dintr’o dată?”…

Istorioare, pilde și asemănări religioase, pr. Iosif Trifa

Istoria trezirii și mântuirii sufletelor e plină cu fel de fel de întâmplări minunate.

Cineva spunea că în gura mare că pe el l-a întors din calea pierzării o muscă.
– Cum așa?
– Iată cum! răspundea el întrebătorilor. Eu eram un mare iubitor de muzică, dar, în schimb, uram Cuvântul lui Dumnezeu și lucrurile sufletești. Odată, am mers la biserică, dar nu să ascult slujba și predica, ci corul (auzisem că ar cânta minunat). Am ascultat cu plăcere, de mai multe ori, însă la predică mă așezam și înfundam degetele în urechi ca să nu aud. Dar, într-o duminică, cum stam așa cu urechile astupate, veni o muscă și se așeză pe nasul meu, silindu-mă să destup urechile ca s-o alung. Tocmai în clipa aceea, preotul rostea cuvintele: Cine are urechi de auzit să audă!… Aceste cuvinte mi-au străpuns inima. Am văzut că întâmplarea aceasta este un semn al Celui de Sus. Am început să citesc Scriptura și să mă ocup cu cele sufletești și azi mulțumesc lui Dumnezeu că am scăpat din orbirea și surzenia cea sufletească.
Și, iată, așa m-a întors pe mine la Domnul o muscă…