Din Epistola întâi către Corinteni a Sf. Ap. Pavel (11:8-22)

8. – pentru că nu bărbatul este din femeie, ci femeia din bărbat,
9. şi pentru că nu bărbatul a fost zidit pentru femeie, ci femeia pentru bărbat –.
10. De aceea femeia este datoare să aibă văl pe capul său, de dragul îngerilor.
11. Totuşi, întru Domnul nici femeia fără bărbat şi nici bărbatul fără femeie,
12. fiindcă aşa cum femeia este din bărbat, tot astfel şi bărbatul este prin femeie; şi toate sunt de la Dumnezeu.
13. Judecaţi voi înşivă: E cuviincios oare ca o femeie să se roage lui Dumnezeu cu capul descoperit?
14. Oare nu însăşi firea vă învaţă că pentru bărbat e ruşinos dacă-şi poartă părul lung,
15. în timp ce dacă femeia-şi poartă părul lung e spre slava ei? Căci părul i-a fost dat ca acoperământ.
16. Iar dacă i se pare cuiva că pentru asta trebuie să se certe, noi nu avem un astfel de obicei, şi nici Bisericile lui Dumnezeu.
17. Dar aceasta poruncindu-vă eu vouă, nu vă laud; că voi vă adunaţi nu spre mai bine, ci spre mai rău.
18. Fiindcă’n primul rând aud – şi’n parte cred – că atunci când vă adunaţi ca Biserică, între voi sunt dezbinări.
19. Căci între voi trebuie să fie şi eresuri, pentru ca să se vădească’ntre voi cei încercaţi.
20. Aşadar, când vă adunaţi laolaltă, nu e Cina Domnului aceea pe care o mâncaţi,
21. că fiecare o ia’nainte să mănânce de’ndată ce s’a aşezat la masă, şi unul e flămând în timp ce altul se îmbată.
22. Oare n’aveţi voi case ca să mâncaţi şi să beţi? Sau dispreţuiţi Biserica lui Dumnezeu şi-i ruşinaţi pe cei ce nu au? Ce să vă spun? Să vă laud? Întru aceasta nu vă laud.

Din Evanghelia după Matei (17:10-17)

10. Şi ucenicii L-au întrebat, zicând: „Pentru ce dar spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?”
11. Iar El, răspunzând, a zis: „Ilie, într’adevăr, va veni, şi pe toate le va aşeza din nou la locul lor;
12. Eu însă vă spun vouă că Ilie a şi venit, dar ei nu l-au cunoscut, ci au făcut cu el câte-au vrut; tot aşa va pătimi şi Fiul Omului de la ei”.
13. Atunci au înţeles ucenicii că Iisus le-a vorbit de Ioan Botezătorul.
14. Şi mergând ei spre mulţime, s’a apropiat de El un om căzându-I în genunchi
15. şi zicând: „Doamne, miluieşte pe fiul meu, că este lunatic şi pătimeşte rău, că deseori cade în foc şi deseori în apă;
16. şi l-am adus la ucenicii Tăi şi ei n’au fost în stare să-l vindece”.
17. Iar Iisus, răspunzând, a zis: „O, neam necredincios şi îndărătnic, până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi?… Aduceţi-Mi-l aici!”