Psalmi
Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.

aşa grăieşte Domnul:

Din Epistola către Romani a Sf. Ap. Pavel (4:13-25)

13. Că nu prin lege i s’a dat lui Avraam sau seminţiei lui făgăduinţa că vor fi moştenitori ai lumii, ci prin dreptatea credinţei.
14. Căci dacă moştenitorii sunt aceia care au legea, atunci credinţa e zadarnică, iar făgăduinţa s’a desfiinţat;
15. fiindcă legea rodeşte mânie, dar unde nu e lege, nu-i nici călcare de lege.
16. Pentru aceea este ea din credinţă, ca să fie din har, şi pentru ca făgăduinţa să fie statornică pentru toţi urmaşii – nu numai pentru cei din lege, ci şi pentru cei din credinţa lui Avraam, care este părinte al nostru, al tuturor,
17. precum este scris: Te-am pus părinte al multor neamuri – în faţa Celui în care a crezut, adică a lui Dumnezeu Cel ce învie morţii şi pe cele ce nu sunt le cheamă ca şi cum ar fi;
18. împotriva oricărei nădejdi nădăjduind, el a crezut că va fi părinte al multor neamuri, după cum i s’a spus: Aşa vor fi urmaşii tăi;
19. şi neslăbind în credinţă, nu s’a uitat la trupul său amorţit – că era aproape de o sută de ani – şi nici la amorţirea pântecelui Sarrei;
20. şi’ntru făgăduinţa lui Dumnezeu nu s’a îndoit prin necredinţă, ci s’a întărit în credinţă, dându-I slavă lui Dumnezeu
21. şi fiind încredinţat că ceea ce El i-a făgăduit are putere să şi facă.
22. Iată de ce credinţa lui i s’a socotit ca dreptate.
23. Dar nu numai pentru el s’a scris că i s’a socotit ca dreptate,
24. ci şi pentru noi, cei cărora ni se va socoti, ca unora care credem în Cel ce L-a înviat din morţi pe Iisus, Domnul nostru,
25. Care S’a dat pe Sine pentru păcatele noastre şi a înviat pentru îndreptăţirea noastră.

Din Evanghelia după Matei (7:21-23)

21. Nu tot cel ce-Mi zice: Doamne, Doamne! va intra în împărăţia cerurilor, ci acela care face voia Tatălui Meu Celui din ceruri.
22. Mulţi Îmi vor spune în ziua aceea: Doamne, Doamne, oare nu în numele Tău am profeţit? şi nu în numele Tău demoni am scos? şi nu în numele Tău multe minuni am făcut?
23. Şi atunci le voi mărturisi: Niciodată nu v’am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine, voi, cei ce lucraţi fărădelegea!

Istorioare, pilde și asemănări religioase, pr. Iosif Trifa

Când odinioară s-a aprins Roma, Nero, împăratul cel nebun, se delecta cântând la vioară. Roma ardea, iar el cânta.

Altădată, când poporul murea de foame, a trmis corăbiile în Egipt, dar nu să aducă grâu, ci să aducă… nisip pentru arene. Poporul murea de foame, iar Nero aducea nisip.
Mare nebun și mari nebunii! Dar, vai! Tot astfel de nebunii sufletești fac și cei ce trăiesc în nepăsare de cele sufletești. Sodoma și Gomora lor s-a aprins, dar ei își văd de petreceri și de păcate. Sufletul lor moare de foame și sete, dar ei umblă după plăceri și desfătări lumești.