Urmând, așadar, cuvintelor Dumnezeieștilor Scripturi, să întoarcem spatele celor ce grăiesc tot ce le trece prin minte. Chiar dacă oamenii lucrează pământul, chiar dacă animalele le stau într-ajutor, chiar dacă pământul este bine cultivat, chiar dacă are parte de buna întocmire a văzduhului și de celelalte ajutoare, totuși, dacă n-ar fi voia lui Dumnezeu, toate ar fi în zadar și de pomană; oamenii n-ar avea niciun câștig de pe urma multei lor munci și osteneli, dacă n-ar fi mâna cea de sus care să le stea în ajutor și să ducă la desăvârșire semințele aruncate în pământ. Noi însă, care am fost învredniciți să primim strălucirile Soarelui dreptății, să ascultăm de învățătura Dumnezeieștii Scripturi și, urmând rânduiala ei, să depozităm în vistieriile minții noastre învățăturile cele sănătoase; iar, odată cu păzirea lor, să ne îngrijim mult de mântuirea noastră și să fugim de învățăturile care vatămă, ca niște otrăvuri, sănătatea sufletului nostru. De toate învățăturile de acest fel să ne depărtăm! Mult mai mare este vătămarea asta și cu atât mai mare cu cât este mai bun sufletul decât trupul. Otrăvurile aduc moartea aceasta trupească, dar otrăvurile care vatămă sănătatea sufletului aduc moartea veșnică.

(Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a V-a la Facere, preluat din „Despre citirea Sfintei Scripturi”)