aşa grăieşte Domnul:
Din Epistola a doua către Corinteni a Sfântului apostol Pavel (1, 12-20)
12. Căci lauda noastră aceasta este: mărturia conştiinţei noastre că ne-am purtat în lume, şi mai ales între voi, întru sfinţenia şi curăţia care vin de la Dumnezeu, nu întru înţelepciune pământească, ci întru harul lui Dumnezeu.
13. Căci nu vă scriem nimic altceva decât ceea ce voi citiţi şi înţelegeţi; şi nădăjduiesc că ne veţi înţelege pe de-a’ntregul,
14. după cum în parte ne-aţi şi înţeles, anume că noi suntem lauda voastră, aşa cum şi voi veţi fi lauda noastră în ziua Domnului nostru Iisus.
15. Cu această încredinţare plănuiam eu mai întâi să vin la voi, ca să aveţi un al doilea har,
16. şi pe la voi să trec în Macedonia, şi din Macedonia să vin iarăşi la voi, şi de voi să fiu însoţit în Iudeea.
17. Aşadar, dacă aceasta am plănuit, purtatu-m’am oare cu uşurinţă?; sau oare după trup plănuiesc eu ceea ce plănuiesc, aşa încât la mine Da să fie în acelaşi timp Nu?
18. Pe credincioşia lui Dumnezeu, că vorba noastră către voi n’a fost Da-şi-Nu,
19. căci Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, Cel propovăduit vouă prin noi – prin mine, prin Silvan şi prin Timotei – n’a fost Da-şi-Nu, ci’ntru El a fost numai Da;
20. căci toate făgăduinţele lui Dumnezeu sunt Da întru El; de aceea prin El este din parte-ne Amin-ul, spre slavă lui Dumnezeu.
Din Evanghelia după Matei (22, 23-33)
23. În ziua aceea s’au apropiat de El saducheii, cei ce spun că nu este înviere, şi L-au întrebat,
24. zicând: „Învăţătorule, Moise a zis: Dacă cineva moare fără să fi avut copii, fratele său s’o ia de soţie pe femeia lui şi să-i ridice urmaş fratelui său.
25. Dar la noi erau şapte fraţi; şi cel dintâi s’a însurat şi a murit fără să aibă urmaşi, lăsând pe femeia sa fratelui său;
26. asemenea şi al doilea, şi al treilea, până la al şaptelea;
27. şi în urma tuturor a murit şi femeia.
28. La înviere, deci, a căruia dintre cei şapte va fi femeia? că toţi au avut-o de soţie”.
29. Şi răspunzând Iisus, le-a zis: „Rătăciţi neştiind Scripturile şi nici puterea lui Dumnezeu.
30. Că la înviere nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer.
31. Iar despre învierea morţilor, oare n’aţi citit ce vi s’a spus vouă de Dumnezeu când zice:
32. Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob? El nu este Dumnezeul morţilor, ci al viilor”.
33. Iar mulţimile, ascultându-L, erau uimite de învăţătura Lui.
Reflecții pentru oameni ocupați, monahia Vassa
Şi lângă crucea lui Iisus stăteau mama Sa şi sora mamei Sale, Maria lui Cleopa, şi Maria Magdalena. (Ioan 19:25)
Aceste femei, împreună cu Ioan, ucenicul iubit al lui Hristos, au rămas alături de El atunci când a pătimit și a murit pe cruce. Făcând aceasta, aceste femei și acest ucenic au arătat nu doar virtuțile iubirii și ale credincioșiei, ci și curaj. A fost nevoie de curaj pentru a nu deznădăjdui atunci când moartea Învățătorului lor iubit era iminentă. Și acest curaj a fost demonstrat atunci când nu au învinuit pe nimeni și nici nu s-au împotrivit, așa cum a făcut Petru atunci când a tăiat urechea slujitorului arhiereului în momentul arestării lui Hristos. Curajul a fost arătat și prin simplul fapt că erau acolo, lângă El, până când a murit.
Mi se amintește astăzi că, atunci când mă confrunt cu o pierdere, precum pierderea unei persoane iubite, este nevoie să cer curaj de la Dumnezeu. Și aceasta înseamnă pur și simplu să fiu acolo; să fiu prezent în circumstanțele și alături de oamenii implicați. Vreau să fiu prezent și să Îi cer lui Dumnezeu curajul să accept lucrurile pe care nu le pot schimba și pe care nu trebuie să le schimb. Prin aceste lucruri El produce schimbare în mine și în ceilalți; El ne conduce, prin curajul crucii, ajutându-ne să îmbrățișăm lumina transfiguratoare a Învierii.
0 Comments