Luca 11, 4
Nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de Cel-Rău”. (Luca 11:4)

aşa grăieşte Domnul:

Din Epistola către Romani a Sfântului apostol Pavel (10, 11-21; 11, 1-2)

11. Că zice Scriptura: Tot cel ce crede în El nu va fi ruşinat.
12. Fiindcă între iudeu si elin nu există deosebire, de vreme ce Acelaşi este Domnul tuturor, Care-i îmbogăţeşte pe toţi cei ce-L cheamă.
13. Că oricine va chema numele Domnului se va mântui.
14. Dar cum Îl vor chema pe Acela în care n’au crezut? şi cum vor crede în Acela de care n’au auzit? şi cum vor auzi fără propovăduitor?
15. şi cum vor propovădui, de nu vor fi trimişi? Precum este scris: Cât de frumoase sunt picioarele celor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc bunele vestiri!
16. Dar nu toţi i s’au supus Evangheliei, căci Isaia zice: Doamne, cine-a crezut celor auzite de la noi?
17. Prin urmare, credinţa vine din ceea ce se aude, iar ceea ce se aude vine prin cuvântul lui Hristos.
18. Dar întreb: Oare n’au auzit? Dimpotrivă: În tot pământul a ieşit vestirea lor şi la marginile lumii cuvintele lor.
19. Dar zic: Nu cumva Israel n’a înţeles? Moise spune cel dintâi: Geloşi vă voi face pe cei ce nu-s popor; asupra unui popor de nepricepuţi vă voi stârni mânia.
20. Dar Isaia îndrăzneşte şi zice: Celor ce nu Mă căutau M’am arătat, celor ce de Mine nu’ntrebau M’am fost aflat.
21. Iar către Israel zice: Toată ziua Mi-am întins mâinile spre un popor nesupus şi cârtitor.
1. Aşadar, zic: Nu cumva Dumnezeu Şi-a lepădat poporul? Doamne fereşte! Că şi eu sunt israelit, din seminţia lui Avraam, din tribul lui Veniamin.
2. Nu Şi-a lepădat Dumnezeu poporul pe care mai dinainte l-a cunoscut. Sau nu ştiţi ce zice Scriptura despre Ilie? cum I se ruga lui Dumnezeu împotriva lui Israel, zicând:

Din Evanghelia după Matei (11, 16-20)

16. Dar cu cine voi asemăna neamul acesta? Este asemenea copiilor care şed în pieţe şi strigă unii către alţii,
17. zicând: Din fluier v’am cântat şi n’aţi jucat; de jale v’am cântat şi nu v’aţi jelit.
18. Că a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, şi spun: are demon…
19. A venit Fiul Omului, mâncând şi bând, şi spun: Iată om mâncăcios şi băutor de vin, prieten al vameşilor şi al păcătoşilor!… Dar înţelepciunea s’a dovedit dreaptă din faptele ei”.
20. Atunci a început Iisus să mustre oraşele în care se făcuseră cele mai multe din minunile Sale, că nu s’au pocăit:

Reflecții pentru oameni ocupați, monahia Vassa

Dar fiecăruia dintre noi i s’a dat harul după măsura darului lui Hristos. Pentru aceea zice: Suindu-Se la înălţime, robit-a robia şi daruri datu-le-a oamenilor. Iar aceea că S’a suit – ce înseamnă decât că El mai întâi S’a pogorît în părţile cele mai de jos ale pământului? Cel ce S’a pogorît, El este şi Cel ce S’a suit mai presus de toate cerurile, pentru ca să umple totul. – Şi El i-a dat pe unii să fie apostoli, pe alţii profeţi, pe alţii binevestitori, pe alţii păstori şi învăţători, ca să-i pregătească pe sfinţi pentru lucrarea slujirii, spre zidirea trupului lui Hristos, până ce toţi vom ajunge la unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea de bărbat desăvârşit, la măsura vârstei plinătăţii lui Hristos. (Efeseni 4:7-13)

Într-adevăr, Hristos a intrat în toate, nu numai suind la înălțime și ridicând umanitatea noastră la demnitatea Sa divină. De asemenea, El S-a pogorât în părțile cele mai de jos ale iadului nostru, ale experienței umane, chiar până la moarte. Așadar, lumina Lui atinge ce este cel mai bun și cel mai rău în noi. Pentru că nu există nimic, absolut nimic din experiența mea, în căderea sau înălțarea mea de zi cu zi, pe care El nu este dispus să o ia asupra Sa, să o vindece și să o transfigureze în El, în trupul Său.

Indiferent de locul în care mă aflu astăzi, indiferent de nivelul de maturitate, Îl las pe Hristos înlăuntrul meu și încep din nou în El, în zidirea trupului Său, oriunde și oricum mă aflu. Cadourile unității credinței și a cunoașterii Fiului lui Dumnezeu sunt deja date în El. Trebuie doar să le îmbrățișez, în orice măsură pot astăzi, chiar dacă numai prin a mă înfățișa, prin a fi acolo, printre ceilalți adunați în numele Lui. Astăzi nu mă închid, nici nu mă izolez, ci intru în comuniune cu Domnul meu înviat, Care a robit robime. Astăzi Îl las pe El să mă elibereze, în harul Său al unității și cunoașterii, care a fost fiecăruia dintre noi, după măsura darului lui Hristos. Amin.