Luca 11, 4
Nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de Cel-Rău”. (Luca 11:4)

aşa grăieşte Domnul:

Din Epistola către Romani a Sfântului apostol Pavel (8, 22-27)

22. Căci ştim că pân’acum toată făptura suspină laolaltă şi suferă’n durerile naşterii.
23. Dar nu numai ea, ci şi noi, cei ce avem pârga Duhului, şi noi înşine suspinăm lăuntric, nerăbdători aşteptând înfierea, răscumpărarea trupului nostru.
24. Căci prin nădejde ne-am mântuit; a vedea însă ceea ce nădăjduieşti, aceea nu mai e nădejde. Cum ar nădăjdui cineva în ceea ce se vede?
25. Dar dacă nădăjduim în ceea ce nu vedem, aşteptăm cu răbdare.
26. De asemenea, şi Duhul îi vine slăbiciunii noastre într’ajutor; că nu ştim să ne rugăm cum trebuie, dar Duhul Însuşi mijloceşte pentru noi cu suspine de negrăit;
27. iar Cel care cercetează inimile ştie care este cugetul Duhului, că potrivit voii lui Dumnezeu mijloceşte El pentru sfinţi.

Din Evanghelia după Matei (10, 23-31)

23. Iar când vă vor prigoni în cetatea aceasta, fugiţi în cealaltă; adevăr vă grăiesc: nu veţi isprăvi de mers prin cetăţile lui Israel până ce va veni Fiul Omului.
24. Nu este ucenic mai mare decât învăţătorul său, nici slugă mai mare decât stăpânul ei.
25. Destul îi este ucenicului să fie ca învăţătorul său şi slugii ca stăpânul ei. Dacă pe stăpânul casei l-au numit Beelzebul, cu cât mai mult pe casnicii lui?
26. Deci nu vă temeţi de ei, că nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală şi nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut.
27. Ceea ce vă spun Eu la întuneric, spuneţi voi la lumină; şi ceea ce auziţi la ureche, propovăduiţi de pe acoperişurile caselor!
28. Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar sufletul nu pot să-l ucidă; ci mai degrabă temeţi-vă de acela care poate ca şi sufletul şi trupul să le piardă în gheenă.
29. Nu se vând oare două vrăbii pe un ban? Şi nici una din ele nu va cădea pe pământ fără ştirea Tatălui vostru.
30. Vouă însă toţi perii capului vă sunt număraţi.
31. Aşadar, nu vă temeţi; voi sunteţi cu mult altceva decât vrăbiile.

Reflecții pentru oameni ocupați, monahia Vassa

„Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât ei să vadă faptele voastre cele bune şi să-L slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri.” (Matei 5:16)

Trei lucruri mă ajută zilnic să-mi păstrez sănătatea mea spirituală: rugăciunea, contemplația și cercetarea de sine. Știu că am nevoie măcar de câte puțin din fiecare, de obicei dimineața, pentru ca să pășesc înaintea lui Dumnezeu și să rămân deschis la voia și harul Său în viața mea.

Când, uneori, nu am chef să mă ridic dimineața pentru a avea acea conversație cu Dumnezeu și pentru a citi puțină rugăciune și pentru a-mi analiza faptele, cuvintele și gândurile mele recente, unde voi fi greșit, mă motivează foarte mult să-mi amintesc cuvântul lui Hristos: să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor… Are importanță nu doar pentru mine, ci și pentru ceilalți dacă dăruiesc lumină, mai degrabă decât întuneric, celor cu care vin în contact astăzi. Acest gând mă ajută să mă ridic din pat.