Din Faptele Sfinților Apostoli (28, 1-31)

1. Odată scăpaţi, am aflat că insula se numeşte Malta.
2. Iar băştinaşii nu mică omenie ne-au arătat; că din pricina ploii care cădea şi a frigului, au aprins foc şi ne-au primit pe toţi la ei.
3. Şi strângând Pavel o grămadă de vreascuri şi punându-le pe foc, o viperă a ieşit din pricina căldurii şi i s’a prins de mână.
4. Şi când băştinaşii au văzut jivina atârnată de mâna lui, ziceau unii către alţii: „Nu’ncape’ndoială că omul acesta e un ucigaş; deşi a scăpat din mare, dumnezeiasca dreptate nu i-a îngăduit să trăiască…”.
5. Dar el, scuturând jivina în foc, n’a suferit nici un rău.
6. Iar ei se aşteptau ca el să se umfle sau să cadă dintr’o dată mort. Dar dacă mult au aşteptat şi au văzut că nimic rău nu i se întâmplă, şi-au schimbat părerea şi ziceau că el este un zeu.
7. Iar în împrejurimile acelui loc erau pământurile căpeteniei insulei, cu numele Publius, care ne-a primit şi ne-a găzduit prietenos timp de trei zile.
8. Şi s’a întâmplat că tatăl lui Publius zăcea în pat, cuprins de friguri şi de dizenterie; la care intrând Pavel şi rugându-se, şi-a pus mâinile peste el şi l-a vindecat.
9. Şi dacă s’a petrecut aceasta, veneau la el şi ceilalţi din insulă care aveau boli, şi se vindecau.
10. Şi ei cu multă cinste ne-au cinstit; şi la plecare ne-au încărcat cu cele de trebuinţă.
11. Şi după trei luni am pornit cu o corabie din Alexandria, care iernase în insulă şi care avea pe ea semnul Dioscurilor.
12. Şi ajungând în Siracuza, am rămas acolo trei zile.
13. De unde, făcând un înconjur, am sosit la Regium. Şi după o zi, a suflat vânt de miazăzi şi’n ziua următoare am ajuns la Puteoli.
14. Găsind acolo fraţi am fost rugaţi să rămânem la ei şapte zile. Şi aşa am venit la Roma.
15. Şi auzind despre noi fraţii de acolo, au venit în întâmpinarea noastră până la Forul lui Appius şi la Trei-Taverne; pe care văzându-i Pavel, I-a mulţumit lui Dumnezeu şi a prins curaj.
16. Iar când am intrat în Roma, sutaşul i-a predat pe cei legaţi comandantului taberei, iar lui Pavel i s’a îngăduit să locuiască aparte, cu ostaşul care-l păzea.
17. Şi după trei zile, Pavel a chemat la el pe cei care erau fruntaşii Iudeilor. Şi dacă s’au adunat, el le-a zis: „Eu, bărbaţi fraţi, deşi n’am făcut nimic împotriva poporului sau a datinilor părinteşti, în legături am fost predat de la Ierusalim în mâinile Romanilor.
18. După ce m’au cercetat, aceştia voiau să-mi dea drumul, deoarece nu era în mine nici o vină vrednică de moarte.
19. Dar când Iudeii mi s’au împotrivit, eu am fost nevoit să cer să fiu judecat de cezar – dar nu ca să aduc vreo învinuire neamului meu.
20. Aşadar, aceasta e pricina pentru care v’am chemat să vă văd şi să vorbesc cu voi; că din pricina nădejdii lui Israel sunt eu legat cu lanţul acesta”.
21. Iar ei au zis către el: „Noi nici c’am primit din Iudeea scrisori despre tine, nici c’a venit cineva dintre fraţi să ne dea de veste sau să ne vorbească ceva rău despre tine.
22. Dar dorim să auzim de la tine ceea ce gândeşti; că’n privinţa acestei secte ne e cunoscut că pretutindeni i se stă’mpotrivă”.
23. Deci i-au rânduit o zi; şi la gazdă i-au venit mai mulţi. Şi le vorbea de dimineaţa până seara, dând mărturie despre împărăţia lui Dumnezeu, căutând ca şi din legea lui Moise, şi din profeţi să-i încredinţeze despre Iisus.
24. Şi unii credeau în cele spuse, iar alţii nu credeau.
25. Şi neînţelegându-se unii cu alţii, au plecat după ce Pavel a zis un cuvânt, că: „Bine a grăit Duhul Sfânt către părinţii noştri prin Isaia profetul
26. când a zis: Mergi la poporul acesta şi spune-i: Cu auzul veţi auzi, dar nu veţi înţelege, şi cu privirea veţi privi, dar nu veţi vedea,
27. că inima acestui popor s’a împietrit şi urechile lor greu aud şi ochii lor s’au închis, ca nu cumva cu ochii să vadă şi cu urechile să audă şi cu inima să înţeleagă şi să-şi revină şi Eu să-i vindec.
28. Deci cunoscut să vă fie vouă că această mântuire a lui Dumnezeu li s’a trimis păgânilor; şi ei vor asculta!”
29. Şi după ce a zis el acestea, Iudeii au plecat, făcând între ei noian de’ntrebări.
30. Iar Pavel a rămas doi ani întregi în casa luată de el cu chirie; şi pe toţi care veneau la el îi primea,
31. propovăduind împărăţia lui Dumnezeu şi învăţând despre Domnul Iisus Hristos cu toată îndrăznirea, fără nici o piedică.

Din Evanghelia după Ioan (21, 15-25)

15. Aşadar, după ce au prânzit, i-a zis Iisus lui Simon Petru: „Simone, fiu al lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult decât aceştia?” El I-a zis: „Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc”. Zisu-i-a lui: „Paşte mieluşeii Mei!”
16. Iisus i-a zis din nou, a doua oară: „Simone, fiu al lui Iona, Mă iubeşti?” El i-a zis: „Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc”. Zisu-i-a lui: „Păstoreşte oile Mele!”
17. Iisus i-a zis a treia oară: „Simone, fiu al lui Iona, Mă iubeşti?” Petru s’a întristat că i-a zis a treia oară: „Mă iubeşti?”, şi I-a zis: „Doamne, Tu pe toate le ştii, Tu ştii că Te iubesc”. Iisus i-a zis: „Paşte oile Mele!
18. Adevăr, adevăr îţi spun: Când erai mai tânăr te încingeai singur şi umblai unde voiai; dar când vei îmbătrâni îţi vei întinde mâinile şi altul te va încinge şi te va duce unde tu nu vrei”.
19. Iar aceasta a zis-o însemnând cu ce moarte Îl va preamări el pe Dumnezeu. Şi spunând aceasta, i-a zis: „Urmează-Mă!”
20. Dar Petru, întorcându-se, l-a văzut venind în urmă-i pe ucenicul pe care-l iubea Iisus, acela care la Cină se rezemase de pieptul Său şi-I zisese: „Doamne, cine este cel ce Te va vinde?”
21. Pe acesta deci văzându-l, Petru I-a zis lui Iisus: „Doamne, dar cu el ce va fi?”
22. Zisu-i-a Iisus: „Dacă vreau Eu ca acesta să rămână până voi veni, ce te priveşte? Tu urmează-Mă pe Mine!”
23. Ca urmare, a ieşit cuvântul acesta între fraţi, cum că ucenicul acela nu va muri; dar Iisus nu i-a spus că nu va muri, ci: „Dacă vreau Eu ca acesta să rămână până voi veni, ce te priveşte?”
24. El este ucenicul care mărturiseşte despre acestea şi care a scris acestea, şi ştim că mărturia lui adevărată este.
25. Sunt încă şi multe altele pe care le-a făcut Iisus, care, dacă s’ar fi scris una câte una, socotesc că lumea aceasta n’ar cuprinde cărţile ce s’ar fi scris. Amin.

Reflecții pentru oameni ocupați, monahia Vassa