Condac la Praznicul Cincizecimii
Când Cel Preaînalt, coborându-Se, a amestecat limbile, atunci a despărțit neamurile; iar când a împărțit limbile cele de foc, atunci i-a chemat pe toți la o unire; și cu toții, ca într-un glas, slăvim pe Duhul cel Preasfânt.

aşa grăieşte Domnul:

Din Faptele Sfinților Apostoli (23, 1-11)

1. Şi Pavel, uitându-se ţintă la sinedriu, a zis: „Bărbaţi fraţi, eu până’n ziua de astăzi am vieţuit înaintea lui Dumnezeu în toată conştiinţa cea bună…”.
2. Dar arhiereul Anania le-a poruncit celor ce şedeau lângă el să-l bată peste gură.
3. Atunci Pavel i-a zis: „Te va bate Dumnezeu pe tine, perete văruit! Tu şezi aici să mă judeci după lege, şi’mpotriva legii porunceşti să mă bată?”
4. Iar cei ce stăteau lângă el au zis: „Îl ocărăşti tu pe arhiereul lui Dumnezeu?…”.
5. Iar Pavel a zis: „Fraţilor, nu ştiam că este arhiereu; că scris este: Pe mai-marele poporului tău să nu-l vorbeşti de rău”.
6. Dar Pavel, ştiind că o parte sunt saduchei şi cealaltă farisei, a strigat în sinedriu: „Bărbaţi fraţi! Eu sunt fariseu, fiu de farisei. Pentru nădejdea în învierea morţilor sunt eu judecat!”
7. Şi când a grăit el acestea, neînţelegere s’a iscat între farisei şi saduchei, şi mulţimea s’a dezbinat;
8. căci saducheii spun că nu este înviere, nici înger şi nici duh, dar fariseii le mărturisesc şi pe una, şi pe cealaltă.
9. Şi strigăt mare s’a făcut; şi ridicându-se unii cărturari din partea fariseilor, se certau, zicând: „În omul acesta noi nu găsim nici un rău; iar dacă duh sau înger i-a vorbit, să nu ne împotrivim noi lui Dumnezeu!”
10. Deci făcându-se mare neînţelegere şi temându-se tribunul ca nu cumva Pavel să fie sfâşiat de ei, le-a poruncit ostaşilor să se coboare şi să-l smulgă din mijlocul lor şi să-l ducă în tabără.
11. Iar în noaptea următoare, arătându-i-Se Domnul, i-a zis: „Îndrăzneşte, Pavele!, că precum ai mărturisit despre Mine la Ierusalim, aşa trebuie să mărturiseşti şi la Roma”.

Din Evanghelia după Ioan (16, 15-23)

15. Toate câte le are Tatăl, ale Mele sunt; de aceea am zis că dintru al Meu va lua şi vă va vesti.
16. Puţin şi nu Mă veţi mai vedea, şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea, pentru că Eu Mă duc la Tatăl”.
17. Atunci unii dintre ucenicii Săi ziceau între ei: „Ce este aceasta, că ne spune: Puţin şi nu Mă veţi mai vedea, şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea; şi că: Mă duc la Tatăl?”
18. Deci ziceau: „Ce este aceasta ce zice: Puţin? Nu ştim ce grăieşte…”.
19. Iisus a cunoscut că voiau să-L întrebe şi le-a zis: „Despre aceasta vă întrebaţi între voi, că am zis: Puţin şi nu Mă veţi mai vedea, şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea?
20. Adevăr, adevăr vă spun că voi veţi plânge şi vă veţi tângui, iar lumea se va bucura. Voi vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie.
21. Femeia, când e să nască, se întristează, pentru că i-a sosit ceasul; dar după ce naşte copilul nu-şi mai aduce aminte de durere, pentru bucuria că s’a născut om pe lume.
22. Aşadar, şi voi sunteţi trişti acum, dar Eu iarăşi vă voi vedea şi inima voastră se va bucura şi bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi.
23. Şi în ziua aceea nu Mă veţi mai întreba nimic. Adevăr, adevăr vă spun: Orice veţi cere de la Tatăl în numele Meu, El vă va da.

Reflecții pentru oameni ocupați, monahia Vassa

Iar când vă rugaţi, nu spuneţi multe, ca păgânii, că acestora li se pare că prin vorbăria lor vor fi ascultaţi. Deci nu vă asemănaţi lor, că Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte de a cere voi de la El. (Matei 6:7-8)

Domnul îmi amintește astăzi că, atunci când vine vorba de rugăciune, trebuie să mă concentrez mai degrabă pe calitate decât pe cantitate. Hristos mă avertizează cu blândețe să nu mă copleșesc, în rugăciune, cu multe cuvinte a căror semnificație nu o înțeleg. Pentru că nu mă conectez în mod magic cu Dumnezeu, prin niște formule magice, fără înțelegere. Trebuie să caut în rugăciune să vorbesc cu El din inima mea.

Acest lucru înseamnă să ignor multe rugăciuni cu un conținut teologic bogat, disponibile în cadrul Tradiției mele, și să mă rog doar cu propriile mele cuvinte? Nu, desigur, mă rog cu propriile mele cuvinte, așa cum trebuie. Dar când vine vorba de rugăciunile tradiționale, este important să încerc să învăț sensul acestor rugăciuni, așa că le spun din inima mea, în loc să lovesc fără sens.

Astăzi, permiteți-mi să-mi amintesc că rugăciunea, așa cum o vede Hristos, este o disciplină iubitoare. Nu voi fi copleșit de rugăciune, pentru că Dumnezeul meu nu este un Dumnezeu Care cere cuvinte și mai multe cuvinte pentru satisfacția Lui. Prin intermediul comuniunii rugătoare cu El, EL mă învață să-mi explorez și să-mi cunosc inima, pe care El o cunoaște deja. Permiteți-mi să-mi deschid inima spre El astăzi, cât de bine pot, ca să cresc în El în rugăciune.