Eunucul acela, barbarul, dregătorul împărătesei Etiopiei, care era înconjurat de atât lux și era purtat în car, nici în acel timp nu neglija citirea dumnezeieștilor Scripturi, ci avea în mâini cartea profetului Isaia și citea cu multă râvnă, deși nu înțelegea cele scrise în ea. Totuși, pentru că a făcut tot ce depindea de dânsul – râvna, dragostea, luarea aminte -, a avut parte de povățuitor. Gândește-te cât de râvnitor era, că nici în călătorie nu lăsa din mâini Scriptura, ci o citea chiar când era în car! Să audă aceasta cei care nici în
casă nu vor să facă asta, ci socotesc că lectura dumnezeieștilor Scripturi trebuie lăsată la o parte, socotesc că nu se cuvine să se ocupe cu citirea dumnezeieștilor Scripturi pentru că sunt căsătoriți, pentru că slujesc în armată, pentru că trebuie să-și crească copiii, pentru că trebuie să se ocupe de slugi și să se îngrijească și de alte treburi. Și iată-l pe acesta! Era și barbar, și eunuc! Și una și alta îndestulătoare să-l mâne spre multă trândăvie. Pe lângă acestea, și luxul de care era înconjurat și bogăția lui cea multă; mai mult, era în călătorie și era purtat în car; și știți că nu-i ușor să citești când călătorești, dimpotrivă este destul de greu. Totuși, dorul și râvna lui cea mare au îndepărtat toate piedicile și sta cufundat cu ochii în carte. Nu spunea ce spun acum mulți: „Nu înțeleg ce scrie! Nu pot pricepe adâncul celor scrise! Pentru ce să mă ostenesc în zadar și fără de rost să citesc, de vreme ce n-am pe cineva care să mă poată îndruma?” Nimic din acestea n-a gândit cel barbar cu limba, dar filosof cu mintea. Ci s-a cufundat în citirea Scripturii, gândindu-se că nu va fi trecut cu vederea, ci se va bucura îndată de ajutorul cel de sus, dacă face tot ce depinde de dânsul și tot ce-i stă în putere. Din acest motiv, și iubitorul de oameni Stăpân, văzându-i dorul, nu l-a trecut cu vederea, nu l-a lipsit de purtarea Sa de grijă, ci îndată i-a trimis pe dascăl. Uită-mi-te, te rog, la înțelepciunea lui Dumnezeu! Dumnezeu așteaptă mai întâi ca eunucul să facă tot ce depindea de el și apoi îi trimite ajutorul Său. Deci, după ce eunucul a terminat de făcut tot ce a depins de el, s-a arătat îngerul Domnului și i-a spus lui Filip: Scoală-te și mergi pe calea care coboară de la Ierusalim la Gaza; aceasta este pustie. Și iată, un bărbat etiopian, dregător, eunuc al Candachiei, împărăteasa etiopienilor, venise să se închine la Ierusalim. Și el se întorcea, stând în carul lui și citea pe profetul Isaia.
(Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a XXXV-a la Facere, preluat din „Despre citirea Sfintei Scripturi”)
0 Comments