Din Epistola sobornicească a Sf. Ap. Iacob (3, 11-18; 4, 1-6)

11. Oare izvorul, el din aceeaşi gură varsă apă şi dulce şi amară?
12. Smochinul, fraţii mei, poate el oare să facă măsline?; sau viţa de vie, smochine? Tot aşa, izvorul sărat nu poate da apă dulce.
13. Cine este’ntre voi înţelept şi priceput?: Din buna sa purtare să-şi arate faptele întru blândeţea înţelepciunii.
14. Dar dacă’n inimile voastre aveţi invidie amară şi zavistie, nu vă lăudaţi şi nu minţiţi împotriva adevărului.
15. Înţelepciunea aceasta nu-i coborâtă de sus, ci-i pământească, animalică, demonică.
16. Fiindcă unde este invidie şi zavistie, acolo-i neorânduială şi tot lucrul rău.
17. Dar înţelepciunea cea de sus este mai întâi curată, apoi paşnică, îngăduitoare, ascultătoare, plină de milă şi de roade bune, nepărtinitoare, nefăţarnică.
18. Şi roada dreptăţii întru pace li se seamănă celor ce fac pace.
1. De unde războaiele, şi de unde luptele dintre voi? Oare nu de aici: din poftele voastre care vi se războiesc în mădulare?
2. Râvniţi şi nu aveţi; ucideţi şi geloziţi şi nu puteţi dobândi; vă luptaţi şi vă războiţi. Nu aveţi, pentru că nu cereţi.
3. Cereţi şi nu primiţi, pentru că cereţi rău, ca să risipiţi în plăcerile voastre.
4. Adulterilor! Nu ştiţi oare că prietenia cu lumea e duşmănie cu Dumnezeu? Aşadar, cel ce vrea să fie prieten cu lumea I se face vrăjmaş lui Dumnezeu.
5. Sau vi se pare că’n deşert grăieşte Scriptura: Spre invidie tinde duhul pe care El l-a sălăşluit întru noi?
6. Dar harul pe care El îl dă e mai mare. De aceea zice: Dumnezeu le stă’mpotrivă celor mândri, dar celor smeriţi le dă har.

Din Evanghelia după Marcu (11, 22-26)

22. Şi răspunzând, Iisus le-a zis: „Aveţi credinţă în Dumnezeu.
23. Adevăr vă spun că cel ce i-ar zice muntelui acestuia: Ridică-te şi te aruncă în mare!, şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice.
24. De aceea vă spun: Pe toate câte le cereţi rugându-vă, să credeţi că le-aţi şi primit, şi le veţi avea.
25. Iar când staţi de vă rugaţi, iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, pentru ca şi Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte vouă greşalele voastre.
26. Iar dacă voi nu iertaţi, nici Tatăl vostru Cel din ceruri nu vă va ierta vouă greşalele”.