aşa grăieşte Domnul:
Din Epistola către Filipeni a Sf. Ap. Pavel (2, 12-16)
12. Drept aceea, iubiţii mei, aşa cum întotdeauna m’aţi ascultat, nu numai ca atunci când eram de faţă, ci cu mult mai mult acum când sunt departe, cu frică şi cu cutremur lucraţi la mântuirea voastră;
13. căci Dumnezeu este Cel ce’ntru voi le lucrează şi pe „a vrea” şi pe „a lucra”, pentru bunăvoirea Sa.
14. Pe toate să le faceţi fără murmur şi fără socoteli,
15. ca să fiţi fără prihană şi curaţi, fii ai lui Dumnezeu, neîntinaţi în mijlocul unui neam sucit şi stricat, în care voi străluciţi ca nişte luminători în lume,
16. cuvântul vieţii cu tărie ţinându-l spre lauda mea în ziua lui Hristos, că nu în zadar am alergat şi nici în zadar m’am ostenit.
Din Evanghelia după Luca (6, 24-30)
24. Dar vai vouă, bogaţilor!, că de pe-acum vă luaţi mângâierea.
25. Vai vouă, celor ce sunteţi sătui acum, că veţi flămânzi. Vai vouă, celor ce râdeţi acum, că veţi plânge şi vă veţi tângui.
26. Vai vouă, când toţi oamenii vă vor vorbi de bine; că părinţii lor aşa le făceau profeţilor mincinoşi.
27. Iar vouă, celor ce ascultaţi, vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc;
28. binecuvântaţi pe cei ce vă blesteamă, rugaţi-vă pentru cei ce vă necăjesc.
29. Celui ce te loveşte peste obraz, dă-i-l şi pe celălalt; pe cel ce-ţi ia haina, nu-l împiedica să-ţi ia şi cămaşa;
30. oricui îţi cere, dă-i; şi de la cel ce-ţi ia pe ale tale, nu i le cere.
Cugetări pentru fiecare zi din an, arhim. Trifon
Cei ce se aruncă în brațele distracțiilor și ale petrecerilor, într-o încercare de ascăpa de greutățile și luptele care de fapt înnobilează sufletele, ratează elementul esențial care i-ar conduce pe calea spre mântuire. Astfel procedând, ei pierd Raiul, deoarece evită să slujească iubirii pe care ne-o cere Dumnezeu și care presupune să îndurăm greutățile ce ne unesc cu iubirea lui Hristos.
Domnul ne-a făgăduit că jugul va fi bun dacă-l vom lua asupra noastră, iar povara va fi ușoară dacă ne-o vom asuma unindu-ne cu El. El ne luminează calea spre Rai, ne deschide și ușa pe care să intrăm în Rai, umplându-ne inimile cu iubirea Sa dumnezeiască, pentru ca astfel să devenim și noi făpturi transfigurate. Dar dacă nu-L vom avea pe Hristos, nu vom avea nici iubire – iar toate câștigurile noastre materiale ne vor duce de cealaltă parte a drumului, unde vom coborî din ce în ce mai jos, până vom cădea în prăpastia duhovnicească în care împărățește întunericul. Dacă nu-L vom avea pe Hristos, nimic nu va avea sens – nici posturile noastre, nici virtuțile, nici strădaniile ascetice, nici rugăciunile.
Când ne întoarcem la Hristos Domnul și dăm voie îmbrățișării Lui să ne ridice din stagnarea în care se complace lumea aceasta a noastră, înțelegem că distracțiile și petrecerile nu ne-au ajutat să câștigăm nimic. Atunci, uniți fiind cu Domnul și Dumnezeul nostru, veșnicia va fi a noastră și iubirea va astupa prăpastia în care împărățește întunericul acestor vremuri.
0 Comments