Rugăciune a Sf. Isaac Sirul
Doamne, dă-mi să simt puterea cuvintelor Scripturii. Amin.

aşa grăieşte Domnul:

Din Epistola a doua către Corinteni a Sf. Ap. Pavel (1, 12-20)

12. Căci lauda noastră aceasta este: mărturia conştiinţei noastre că ne-am purtat în lume, şi mai ales între voi, întru sfinţenia şi curăţia care vin de la Dumnezeu, nu întru înţelepciune pământească, ci întru harul lui Dumnezeu.
13. Căci nu vă scriem nimic altceva decât ceea ce voi citiţi şi înţelegeţi; şi nădăjduiesc că ne veţi înţelege pe de-a’ntregul,
14. după cum în parte ne-aţi şi înţeles, anume că noi suntem lauda voastră, aşa cum şi voi veţi fi lauda noastră în ziua Domnului nostru Iisus.
15. Cu această încredinţare plănuiam eu mai întâi să vin la voi, ca să aveţi un al doilea har,
16. şi pe la voi să trec în Macedonia, şi din Macedonia să vin iarăşi la voi, şi de voi să fiu însoţit în Iudeea.
17. Aşadar, dacă aceasta am plănuit, purtatu-m’am oare cu uşurinţă?; sau oare după trup plănuiesc eu ceea ce plănuiesc, aşa încât la mine Da să fie în acelaşi timp Nu?
18. Pe credincioşia lui Dumnezeu, că vorba noastră către voi n’a fost Da-şi-Nu,
19. căci Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, Cel propovăduit vouă prin noi – prin mine, prin Silvan şi prin Timotei – n’a fost Da-şi-Nu, ci’ntru El a fost numai Da;
20. căci toate făgăduinţele lui Dumnezeu sunt Da întru El; de aceea prin El este din parte-ne Amin-ul, spre slavă lui Dumnezeu.

Din Evanghelia după Matei (22, 23-33)

23. În ziua aceea s’au apropiat de El saducheii, cei ce spun că nu este înviere, şi L-au întrebat,
24. zicând: „Învăţătorule, Moise a zis: Dacă cineva moare fără să fi avut copii, fratele său s’o ia de soţie pe femeia lui şi să-i ridice urmaş fratelui său.
25. Dar la noi erau şapte fraţi; şi cel dintâi s’a însurat şi a murit fără să aibă urmaşi, lăsând pe femeia sa fratelui său;
26. asemenea şi al doilea, şi al treilea, până la al şaptelea;
27. şi în urma tuturor a murit şi femeia.
28. La înviere, deci, a căruia dintre cei şapte va fi femeia? că toţi au avut-o de soţie”.
29. Şi răspunzând Iisus, le-a zis: „Rătăciţi neştiind Scripturile şi nici puterea lui Dumnezeu.
30. Că la înviere nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer.
31. Iar despre învierea morţilor, oare n’aţi citit ce vi s’a spus vouă de Dumnezeu când zice:
32. Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob? El nu este Dumnezeul morţilor, ci al viilor”.
33. Iar mulţimile, ascultându-L, erau uimite de învăţătura Lui.

Cugetări pentru fiecare zi din an, arhim. Trifon

Un părinte stareț spunea că, după cum copacii nu vor da rod dacă vor fi transplantați prea des, nici monahii nu vor spori duhovnicește dacă-și vor schimba frecvent mănăstirea de metanie. Într-o epocă în care oamenii își schimbă locuințele așa cum își schimbă ciorapii, stabilitatea a devenit inexistentă. În tinerețe, mă mutam și eu deseori dintr-un oraș într-altul. De exemplu, în decursul unui an, am locuit în New York, apoi în Berkeley (California), iar pe urmă în Portland (Oregon). Dacă nu-mi plăcea serviciul pe care-l aveam într-un oraș, mă mutam într-altul. Îmi făcusem o regulă din a mă reinventa cu fiecare nou loc în care mă mutam.

Pe măsură ce am înaintat în vârstă și m-am mai înțelepțit, mi-am dat seama că fiecare schimbare de domiciliu era de fapt un mod de a evita confruntarea cu anumite probleme pe care trebuia să le rezolv. De asemenea, mi-am mai dat seama și că, dacă doream să evoluez din punct de vedere psihologic și duhovnicesc, trebuia să prind rădăcini undeva.

Stabilitatea este unul dintre cele patru legăminte ale monahului ortodox. De asemenea, multe căsătorii sfârșesc în divorț pentru că soții nu au stabilitatea unei locuințe care să le permită să-și confrunte problemele. A te muta de la o biserică la alta e la fel de nociv și distructiv pentru viața duhovnicească precum a te muta dintr-un oraș într-altul sau a ieși dintr-o relație și a inișia o nouă relație.

Rămâneți alături de preotul sau părintele duhovnic care vă cunoaște cu adevărat! Transformarea sufletească cere timp, iar schimbarea duhovnicilor inhibă evoluția spirituală – deoarece va fi nevoie de timp până când un alt preot, un alt părinte duhovnic, vă va cunoaște. Oare pe doctorul dumneavoastră de familie l-ați schimba în fiecare an? Cu atât mai mult, gândiți-vă, are nevoie sufletul de călăuzirea preotului care vă cunoaște bine firea, personalitatea și viața interioară. Noi toți avem nevoie de un sprijin duhovnicesc care să nu ne inhibe creșterea duhovnicească, ci să ne ajute să ne consolidăm relația personală cu Dumnezeu.

Grație stabilității, ne vom putea confrunta cu obiceiurile noastre bune și rele, cu păcatele și viciile care ne țin departe  de Dumnezeu, împiedicându-L să ne îndrepte și să ne desăvârșească. A ne muta dintr-un loc într-altul înseamnă a ne ascunde de noi înșine.