aşa grăieşte Domnul:
Din Epistola întâi către Corinteni a Sf. Ap. Pavel (7, 35-40; 8, 1-7)
35. Şi aceasta spre folosul vostru o spun, nu ca să vă întind un laţ, ci spre buna rânduială şi spre alipirea, fără abatere, de Domnul.
36. Iar de crede cineva că pentru fata lui e o necinste dacă trece de floarea vârstei şi că trebuie s’o mărite, facă ce vrea; nu păcătuieşte; să se căsătorească.
37. Dar cel ce stă neclintit în inima sa şi nu e strâns de vreo nevoie, şi stăpânire are peste voinţa lui şi aceasta a hotărât el în inima sa: să-şi ţină fata fecioară, bine va face.
38. Aşadar, cel ce-şi mărită fata, bine face; dar cel ce n’o mărită, mai bine face.
39. Femeia este legată de lege câtă vreme îi trăieşte bărbatul; dar dacă bărbatul ei va muri, liberă este să se mărite cu cine vrea, numai întru Domnul.
40. Dar, după părerea mea, e mai fericită dacă rămâne cum e. Şi cred că şi eu am Duhul lui Dumnezeu.
1. Cât despre cărnurile jertfite idolilor, ştim că toţi avem cunoştinţă. Cunoştinţa însă îngâmfă, dar iubirea zideşte.
2. Dacă i se pare cuiva că ştie ceva, acela încă n’a cunoscut cum trebuie să cunoască.
3. Dar dacă cineva Îl iubeşte pe Dumnezeu, acela este cunoscut de El.
4. Aşadar, în ce priveşte a mânca din cărnurile jertfite idolilor, noi ştim că idolul nu este nimic în lume şi că nu este alt Dumnezeu decât numai Unul.
5. Că deşi sunt unii aşa-zişi dumnezei, fie în cer, fie pe pământ – aşa cum sunt mulţi dumnezei şi mulţi domni –,
6. totuşi pentru noi este un singur Dumnezeu, Tatăl, din Care sunt toate şi’ntru Care suntem noi, şi un singur Domn, Iisus Hristos, prin Care sunt toate şi prin care suntem noi.
7. Dar nu toţi au cunoştinţa. Căci unii, din obişnuinţa de până acum cu idolul, mănâncă din cărnuri jertfite ca atare idolilor; şi conştiinţa lor, fiind slabă, se întinează.
Din Evanghelia după Matei (15, 29-31)
29. Şi plecând Iisus de acolo, a venit lângă Marea Galileii; şi suindu-Se în munte, a şezut acolo.
30. Şi mulţimi numeroase au venit la El, având cu ei şchiopi, orbi, muţi, ciungi şi mulţi alţii şi i-au pus la picioarele Lui, iar El i-a vindecat,
31. încât mulţimea se minuna văzându-i pe muţi vorbind, pe ciungi sănătoşi, pe şchiopi umblând şi pe orbi văzând; şi-L slăveau pe Dumnezeul lui Israel.
Cugetări pentru fiecare zi din an, arhim. Trifon
De câte ori auzim despre probleme ivite în Biserică, noi, credincioșii, suntem înclinați să ne informăm cât mai amănunțit asupra lor, să citim tot ce se scrie în legătură cu subiectul respectiv, pentru a afla cât mai multe detalii. Dacă însă dorim să ne facem un bine, să ascultăm povețele Cuviosului Paisie Aghioritul și să le punem în practică:
„Dacă dorești să fii liniștit, nu citi cărți răzvrătite sau pamflete care atacă Biserica, căci tu nu ești răspunzător pentru astfel de lucruri grave. Ai nevoie de cărți care să te îndemne la pocăință. Dacă vrei s-ajuți Biserica, îndreaptă-ți lipsurile și imediat va fi o îmbunătățire într-o mică parte a Bisericii. Firește, dacă fiecare ar face asta, Biserica și-ar reveni și toate ale ei ar fi bine organizate.”
Atâta timp cât noi ne vom lupta să îndreptăm patimile și păcatele lumii, vor exista probleme în Biserică. Așa cum suferă națiunile și toate instituțiile laice din cauza patimilor omenești, suferă și Biserica. Deși a fost întemeiată de Mântuitorul Hristos Însuși, Biserica este alcătuită din oameni păcătoși care aduc cu ei firile lor păcătoase. Ca orice spital, Biserica, acest loc de vindecare, îi adăpostește atât pe cei sănătoși, cât și pe cei foarte bolnavi. Dacă dorim să facem parte dintre cei sănătoși, să ne ținem departe de zgomotul politicii bisericești și să-i lăsăm pe ierarhi să se ocupe de problemele Bisericii, Trupul lui Hristos.
Dacă se întâmplă să fim martorii unor lucruri negative provocate de firea umană căzută, să nu reacționăm asemenea ziariștilor care aleargă după tot felul de amănunte picante. Să nu rămânem cu impresia că, dacă vom afla noi cum funcționează resorturile interioare ale problemelor Bisericii, vom putea schimba ceva în bine. Mai degrabă să ne preocupăm de felul în care ne hrănim sufletele și să nu ne implicăm în nicio luptă sau conflict. Să-i lăsăm pe episcopi să-și facă treaba – aceasta este chemarea lor; dacă noi vom avea încredere în Dumnezeu și ne vom ruga pentru ei, Duhul Sfânt îi va călăuzi, și ei își vor îndeplini cu cinste datoria de păstori ai sufletelor noastre. Biserica va ieși cu bine la liman. Cu ajutorul lui Dumnezeu, ea va învinge orice obstacole așezate în calea sa, iar porțile iadului nu o vor birui. (Matei 16, 18)
0 Comments