aşa grăieşte Domnul:
Din Epistola către Romani a Sf. Ap. Pavel (15, 17-29)
17. Aşadar, în Iisus Hristos am lauda în cele ce sunt către Dumnezeu.
18. Căci nu voi îndrăzni să vorbesc ceva din cele ce n’a lucrat Hristos prin mine spre aducerea neamurilor la ascultare, cu vorba şi cu fapta,
19. cu puterea semnelor şi a minunilor, cu puterea Duhului Sfânt, aşa încât de la Ierusalim şi’mprejurimile lui până în Iliria am împlinit propovăduirea Evangheliei lui Hristos,
20. râvnind astfel să binevestesc nu acolo unde Hristos fusese numit, ca să nu zidesc pe temelia altuia,
21. ci după cum e scris: Cei cărora nu le-a fost vestit Îl vor vedea; şi cei ce n’au auzit de El vor înţelege.
22. E pricina pentru care am şi fost de multe ori împiedicat să vin la voi.
23. Dar acum, nemaiavând loc în aceste ţinuturi şi de multe ori având dorinţa să vin la voi
24. când va fi să mă duc în Spania… Căci nădăjduiesc să vă văd în trecere şi să fiu însoţit de voi acolo, de va fi ca mai întâi să mă bucur de voi pentru o vreme.
25. Acum însă mă duc la Ierusalim în slujba sfinţilor.
26. Căci Macedonia şi Ahaia au binevoit să facă o strângere de ajutoare pentru săracii dintre sfinţii din Ierusalim.
27. Au binevoit şi le sunt datori. Că dacă neamurile s’au împărtăşit de cele duhovniceşti ale lor, datoare sunt şi ele să le slujească în cele trupeşti.
28. Aşadar, după ce voi face aceasta şi le voi încredinţa această roadă, voi trece în Spania pe la voi.
29. Şi ştiu că venind la voi, cu deplinătatea binecuvântării lui Hristos voi veni.
Din Evanghelia după Matei (12, 46-50)
46. În timp ce El încă le vorbea mulţimilor, iată că mama şi fraţii Lui stăteau afară, căutând să vorbească cu El.
47. Cineva I-a zis: „Iată, mama şi fraţii Tăi stau afară, căutând să-Ţi vorbească”.
48. Iar El i-a răspuns celui ce-I vorbea: „Cine este mama Mea şi cine sunt fraţii Mei?”
49. Şi întinzându-Şi mâna către ucenicii Săi, a zis: Iată-i pe mama Mea şi pe fraţii Mei!
50. Că tot cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri, acela Îmi este frate şi soră şi mamă”.
Cugetări pentru fiecare zi din an, arhim. Trifon
Lanuri masive de plante perene sau anuale, dar și grădini de legume și flori de toate dimensiunile și paletele coloristice, ne încântă cu diversitatea frumuseții care caracterizează creația lui Dumnezeu. Toate acestea îmi amintesc de faptul că oamenii sunt și ei diferiți, nu numai ca dimensiune și culoare, ci și ca frumusețe; fiecare om e frumos, dar într-un fel propriu și distinct. Unii sunt precum trandafirii urcători, care vor să se înalțe cât mai mult, să atingă cerurile și slava lui Dumnezeu. Alții sunt aidoma plantelor târâtoare, îmbrățișând pământul și acoperind suprafețe mari de teren, ca niște covoare înverzite. Alții seamănă cu cactușii, nu au nevoie de cantități mari de apă; ar putea chiar trăi în splendoarea ascetică a unui deșert egiptean. Alții, cum ar fi nuferii, spre pildă, etalează ochilor noștri flori nespus de frumoase, plutind deasupra unor ape mai murdare sau mai puțin îngrijite. Asemenea plantelor, toți avem trebuință de apă și de îngrijire atentă. Pentru creștini, apa de care e nevoie este apa botezului, prin care suntem scufundați în apa cea vie care ne dăruiește vieții celei adevărate. Stăm dinaintea Creatorului nostru, Care ne îngrijește așa cum își îngrijește grădinarul livada sa, preocupat să vadă cum creștem și înflorim la capacitate maximă.
Ca de ochii din cap să avem grijă să ne păzim de buruienile care se străduiesc să ne sugrume și să înăbușe potențialul nostru de copii ai lui Dumnezeu! Să ne încredințăm că vom recurge permanent la hrana dumnezeiască și la apa cea dătătoare de viață – la harul necreat care vine de la Dumnezeu. Astfel, vom putea înflori împreună, cu toții (nu mai este iudeu, nici elin…, nu mai este parte bărbătească și parte femeiască – Gal. 3, 28), ca Biserică, Trup al lui Hristos, alcătuind laolaltă o grădină de suflete frumoase, scăldate în lumina Soarelui Dreptății.
Doamne ajută! Mă aflu într-o poticnire: in ce secol a fost scrisă Epistola și în ce an este atestată Spania? Din ce știu eu, prima in sec I d. H. iar a doua in sec XV. Sau este o problemă de traducere? Mulțumesc.
Doamne, ajuta! Este vorba despre provincia romana (Hi)Spania, atestata documentar de pe la 200 i.Hr., nu de Spania ca stat national.
Cu drag! Oricand.