Există multe comunități întemeiate pe frică – unele religioase, altele politice. Pentru noi, creștinii, eul interior a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, iar în calitate de fii ai Lui, suntem făcuți pentru a viețui în duhul bucuriei, nu al fricii, pentru a cunoaște și a simți iubirea Lui. Dumnezeul nostru nu este un Dumnezeu al mâniei și al răzbunării, ci Unul care ne invită să intrăm într-o relație întemeiată pe o comuniune plină de iubire. Dumnezeu nu stă la pândă să trimită foc peste capetele noastre; El este un Părinte iubitor, Care dorește să ne conectăm cu eul nostru cel adevărat și să ne eliberăm de cel fals.

Când alegem să ducem o viață care gravitează în jurul unei multitudini de probleme, ratăm aspectele ziditoare ale existenței. Pe de altă parte, dacă ne vom concentra asupra lucrurilor negative, cum ar fi, de exemplu, lupta noastră cu un anumit păcat, nu vom reuși să ne ridicăm la nivelul propriilor înzestrări lăuntrice. Mulți psihoterapeuți își țin pacienții într-o stare de codependență, etichetându-i drept bolnavi mintal. Partidele politice își păstrează puterea mizând pe etichetările negative pe care le difuzează la adresa oponenților din celelalte partide. Deseori și religiile procedează la fel pentru a-și păstra adepții, inoculându-i cu tipare negative de subminare a celorlalte religii – obstrucționându-le astfel progresul duhovnicesc care le-ar putea oferi vindecare și bogăție duhovnicească.

Comunitățile religioase întemeiate pe frică comit abuzuri spirituale față de oameni pentru a-i putea controla permanent; îi țin într-o stare de infantilism perpetuu pentru a se asigura că vor fi incapabili de a-și împlini aspirațiile, împiedicându-i să se realizeze ca individualități. Asemenea instituții, politice sau religioase, îi mențin pe oameni la un nivel inferior pe scara evoluției.

Dumnezeu ne invită să ne integrăm social și profesional în lumea în care trăim, să ne manifestăm plenar drept fii și fiice ale Lui, folosindu-ne de darurile pe care ni le oferă pentru a ne împlini chemarea, fiecare după măsurile și talentele proprii. Creștinii au biruit frica pentru că sunt copiii Domnului Dumnezeu. În Ortodoxie, preoților și episcopilor li se cere să-i încurajeze pe credincioși să trăiască în duhul evlaviei și al împlinirii poruncilor dumnezeiești nu pentru că, dacă nu vor face așa, vor suferi consecințe deosebit de grave, ci pentru că astfel vor cunoaște iubirea lui Dumnezeu și vor avea parte de bucurii negrăite.

părintele Trifon, starețul măn. Atotmilostivul Mântuitor, SUA