Rugăciune a Sf. Isaac Sirul
Doamne, dă-mi să simt puterea cuvintelor Scripturii. Amin.

aşa grăieşte Domnul:

Din Epistola către Evrei a Sf. Ap. Pavel (3, 5-11, 17-19)

5. Spre a da mărturie celor ce aveau să fie spuse, Moise a fost în toată casa Domnului credincios ca o slugă,
6. dar Hristos, ca Fiu a fost peste casa Lui. Şi casa Lui suntem noi, numai dacă pân’ la sfârşit ţinem cu tărie libertatea mărturisirii şi mândria nădejdii.
7. De aceea, precum zice Duhul Sfânt: Astăzi, dacă veţi auzi glasul Său,
8. nu vă învârtoşaţi inimile ca atunci, la Răzvrătire, în ziua ispitirii în pustie,
9. unde părinţii voştri M’au ispitit şi M’au pus la’ncercare, şi timp de patruzeci de ani Mi-au văzut faptele!
10. De aceea M’am mâniat pe neamul acesta şi am zis: Ei pururea rătăcesc cu inima, şi căile Mele nu le-au cunoscut;
11. aşa că juratu-M’am întru mânia Mea: Întru odihna Mea nu vor intra!
17. Şi pe cine S’a mâniat El timp de patruzeci de ani? Oare nu pe cei ce au păcătuit, ale căror oase au căzut în pustie?
18. Şi cui i S’a jurat că nu vor intra întru odihna Sa, dacă nu celor ce n’au ascultat?
19. Şi vedem că din pricina necredinţei lor n’au putut să intre.

Din Evanghelia după Luca (20, 27-44)

27. Şi apropiindu-se unii dintre saducheii care spun că nu este înviere, L-au întrebat,
28. zicând: „Învăţătorule, Moise a scris pentru noi: Dacă fratele cuiva moare având femeie dar neavând copii, pe femeie s’o ia fratele lui şi să-i ridice urmaş fratelui său.
29. Erau dar şapte fraţi. Şi cel dintâi, luându-şi femeie, a murit fără copii;
30. şi al doilea;
31. a luat-o şi al treilea; şi tot aşa, toţi cei şapte n’au lăsat copii şi au murit.
32. La urmă a murit şi femeia.
33. Aşadar, la înviere, femeia va fi soţia căruia dintre ei?, că toţi şapte au avut-o de soţie”.
34. Şi le-a zis Iisus: „Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită;
35. dar cei ce se vor învrednici să dobândească veacul acela şi învierea din morţi nici nu se însoară, nici nu se mărită.
36. Că nici să moară nu mai pot, fiindcă sunt la fel cu îngerii şi sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.
37. Iar că morţii învie, a arătat-o şi Moise la rug când pe Domnul Îl numeşte Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob.
38. Or, Dumnezeu nu este al morţilor, ci al viilor; fiindcă toţi trăiesc întru El”.
39. Iar unii dintre cărturari, răspunzând, au zis: „Învăţătorule, bine-ai zis…”,
40. că nu mai cutezau să-L întrebe nimic.
41. Dar i-a întrebat El: „Cum se spune oare că Hristos este fiul lui David?
42. Că însuşi David spune în Cartea Psalmilor: Zis-a Domnul către Domnul meu: Şezi de-a dreapta Mea,
43. până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale.
44. Aşadar, David Îl numeşte Domn; atunci, cum de este fiul lui?”

Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an,

Sfântul Teofan Zăvoratul

Saducheii aveau un argument împotriva învierii, pe care îl socoteau de nebiruit; Domnul însă l-a răsturnat în câteva cuvinte şi încă atât de limpede, că toţi au priceput şi i-au recunoscut pe saduchei biruiţi de adevărul spuselor Sale. Ceea ce erau pe atunci saducheii sunt acum necredincioşii de toate soiurile. Aceştia au născocit o sumedenie de presupuneri fanteziste, le-au ridicat la rangul de adevăruri de netăgăduit şi se laudă cu ele, gândindu-se că nimeni n-are ce să mai spună împotriva lor. De fapt, aceste presupuneri sunt atât de deşarte, încât nici nu merită să-ţi deschizi gura împotriva lor. Toate filozofările lor sunt un castel din cărţi de joc: suflă şi se va dărâma. Nici nu trebuie combătute, ci tratate la fel ca visele. Când cineva combate un vis, nu se apucă să demonstreze neconcordanţe de ansamblu sau parţiale în vis, ci spune pur şi simplu: „Nu e decât un vis”, şi cu asta problema e închisă. Iată, de pildă, teoria formării cosmosului din fragmente de nebuloasă, dimpreună cu „proptelele” sale: teoria generaţiei spontanee, teoria darwinistă a evoluţiei speciilor şi acea născocire de necrezut care spune că omul se trage din maimuţă. Toate acestea sunt ca aiurarea unui lunatic. Citindu-le, ţi se pare că umbli în întuneric. Dar savanţii? Dar ce poţi să faci cu savanţii? Deviza lor este: „De nu vă place, n-ascultaţi, dar nici să mint nu mă-mpiedicaţi”.