Rugăciune a Sf. Isaac Sirul
Doamne, dă-mi să simt puterea cuvintelor Scripturii. Amin.

aşa grăieşte Domnul:

Din Epistola întâi către corinteni a Sf. Ap. Pavel (1, 3-9)

3. Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul nostru Iisus Hristos!
4. Mulţumesc pururea Dumnezeului meu pentru voi, pentru harul lui Dumnezeu dat vouă întru Hristos Iisus,
5. că’ntru El în toate pe deplin v’aţi îmbogăţit, în tot cuvântul şi’n toată cunoştinţa
6. – aşa cum mărturia lui Hristos s’a’mputernicit întru voi –,
7. aşa încât voi nu sunteţi lipsiţi de nici un dar duhovnicesc în aşteptarea descoperirii Domnului nostru Iisus Hristos,
8. Care vă va şi întări până la capăt, ca să fiţi nevinovaţi în ziua Domnului nostru Iisus Hristos.
9. Credincios este Dumnezeu prin Care voi aţi fost chemaţi la împărtăşirea cu Fiul Său Iisus Hristos, Domnul nostru.

Din Evanghelia după Matei (19, 3-12)

3. Şi au venit la El fariseii, ispitindu-L şi zicând: „Se cuvine oare ca omul să-şi lase femeia dintr’o pricină oarecare?”
4. Iar El, răspunzându-le, a zis: „N’aţi citit că Acela Care i-a făcut de la’nceput, bărbat şi femeie i-a făcut?,
5. şi a zis: Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa şi cei doi vor fi un trup;
6. aşa încât nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ceea ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă”.
7. Ei I-au zis: „Atunci, de ce Moise a rânduit să-i dea carte de despărţire şi s’o lase?”
8. El le-a zis: „Din pricina învârtoşării inimii voastre v’a dat voie Moise să vă lăsaţi femeile, dar la început n’a fost aşa.
9. Iar Eu vă spun că, în afară de vina desfrânării, oricine-şi va lăsa femeia şi va lua alta, săvârşeşte adulter; şi cel ce a luat-o pe cea lăsată, adulter săvârşeşte”.
10. Ucenicii I-au zis: „Dacă aşa este starea omului faţă de femeie, atunci nu e de folos să se însoare”.
11. Iar El le-a zis: „Nu toţi pricep acest cuvânt, ci aceia cărora le este dat.
12. Că sunt fameni care s’au născut aşa din pântecele maicii lor; sunt fameni pe care oamenii i-au făcut fameni; şi sunt fameni care s’au făcut ei înşişi fameni de dragul împărăţiei cerurilor. Cine poate înţelege, să înţeleagă”.

Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an,

Sfântul Teofan Zăvoratul

Domnul spune că legătura căsătoriei a fost binecuvântată dintru început de Însuşi Dumnezeu, care a pus legea ei în firea noastră; iar cu privire la cei ce vor să nu se căsătorească, a grăit: „Cine poate înţelege să înţeleagă.” E limpede că El, cu toate că recunoştea căsătoria drept lege firească, nu o socotea atât de trebuincioasă şi de neînlăturat ca să nu fie loc şi pentru feciorie. Pe aceasta El o îngăduie, îngrădind-o printr-o condiţie prin care o apropie de legea firii. Famenul din naştere rămâne necăsătorit prin legea firii; dar şi acela care de voia sa se pune în aceeaşi stare în care famenul din fire se află fără voia lui, se face deopotrivă cu acesta în privinţa trebuinţelor fireşti. Prin urmare, şi unul şi celălalt sunt necăsătoriţi prin fire. Pentru ce, dar, scopirea duhovnicească sau ne căsătorirea-de bună voie e socotită nefirească? Pentru că oamenii nu înţeleg firea. Pentru ei este firesc numai ceea ce e firesc pentru trupul lor, iar ceea ce e firesc pentru duh, precum şi ceea ce devine firesc în urma înrâuririi acestuia asupra trupului, ei nu vor să socoată drept firesc. Și bine ar fi fost dacă toţi aceşti oameni ar fi făcut parte din rândul materialiştilor: dacă stai de vorbă cu ei despre orice altceva, ai să vezi că gândesc sănătos.

*famen = bărbat castrat = eunuc