aşa grăieşte Domnul:
Din Epistola către romani a Sf. Ap. Pavel (15, 30-33)
30. Dar vă rog, fraţilor, pentru Domnul nostru Iisus Hristos şi pentru iubirea Duhului, ca împreună cu mine să vă luptaţi în rugăciunile voastre către Dumnezeu pentru mine,
31. ca să scap de necredincioşii din Iudeea şi ca slujirea mea la Ierusalim să fie bineprimită de către sfinţi,
32. aşa ca prin voia lui Dumnezeu să vin la voi cu bucurie şi’n mijlocul vostru să-mi iau oarecare odihnă.
33. Iar Dumnezeul păcii să fie cu voi cu toţi. Amin!
Din Evanghelia după Matei (17, 24-27; 18, 1-4)
24. Şi venind ei în Capernaum, s’au apropiat de Petru cei ce strâng dajdia şi i-au zis: „Învăţătorul vostru nu plăteşte dajdia?”
25. „Ba da”, a zis el. Şi intrând El în casă, Iisus i-a luat-o înainte, zicând: „Ce părere ai, Simone?: Regii pământului de la cine iau dajdie sau bir? de la fiii lor, sau de la străini?”
26. El I-a zis: „De la străini”. Iar Iisus i-a zis: „Iată dar că fiii sunt scutiţi.
27. Dar ca să nu le fim lor piatră de poticnire, mergi la mare, aruncă undiţa, ia peştele care va ieşi întâi şi, deschizându-i gura, vei găsi un statir. Pe acela luându-l, dă-l lor, pentru Mine şi pentru tine”.
1. În ceasul acela s’au apropiat ucenicii de Iisus, zicându-I: „Cine oare este mai mare întru împărăţia cerurilor?”
2. Şi El, chemând la Sine un copil, l-a pus în mijlocul lor
3. şi le-a zis: „Adevăr vă spun: De nu vă veţi reveni şi nu veţi fi precum copiii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor.
4. Dar cel ce se va smeri pe sine ca acest copil, acela este mai mare întru împărăţia cerurilor.
Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an,
Sfântul Teofan Zăvoratul
Domnul plăteşte darea pentru templu şi plineşte toate celelalte rânduieli, bisericeşti şi cetăţeneşti, învăţându-i şi pe Apostoli să facă la fel; iar aceştia au propovăduit, mai apoi, aceeaşi lege tuturor creştinilor. La aceştia numai duhul de viaţă era nou; cele din afară însă au rămas neschimbate, mai puţin ceea ce se împotrivea voii lui Dumnezeu – de pildă, părtăşia la jertfele idoleşti ş.a.m.d. Mai târziu, creştinismul a ajuns la putere, a alungat toate rânduielile vechi şi le-a înstăpânit pe ale sale. Ar fi fost de aşteptat ca, prin asta, duhul creştinismului să se dezvolte şi să se întărească mai lesne. Aşa s-a şi întâmplat, dar nu cu toţi. O mare parte s-au deprins cu rânduielile exterioare ale creştinismului şi s-au mulţumit cu asta, nepăsându-le de duhul vieţii. Aşa stau lucrurile până în ziua de azi. Din întregul număr al creştinilor, abia – abia de se va arăta careva creştin şi în duh. Dar cum rămâne cu ceilalţi? „Au nume că trăiesc , dar sunt morţi.” Când Apostolii au propovăduit Evanghelia, cuvântul lor a deosebit partea lui Dumnezeu din mijlocul întregii lumi păgâne; acum, Domnul, prin acelaşi cuvânt, deosebeşte partea sa din mijlocul lumii creştine. „Cel ce citeşte să înţeleagă” şi să se ostenească a afla dacă se află în partea Domnului; şi dacă nu va fi încredinţat de asta, să aibă grijă a se împropria Domnului, fiindcă numai în asta se află mântuirea.
0 Comments