Din Faptele Sfinților Apostoli (1, 1-12)

1. Pentru că mulţi au încercat să alcătuiască o istorisire a faptelor ce s’au adeverit printre noi,
2. aşa cum ni le-au predat cei care dintru’nceput le-au văzut şi au fost slujitori ai Cuvântului,
3. tot astfel şi eu, după ce pe toate le-am urmărit de la’nceput cu de-amănuntul, m’am gândit că e bine să ţi le scriu pe rând, Preaputernice Teofile,
4. pentru ca tu să cunoşti temeinicia învăţăturilor pe care le-ai primit.
5. Fost-a în zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia, din ceata preoţească a lui Abia; iar femeia lui era din fiicele lui Aaron şi numele ei era Elisabeta.
6. Şi amândoi erau drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile şi rânduielile Domnului.
7. Şi nu aveau copii, deoarece Elisabeta era stearpă şi amândoi erau înaintaţi în zilele lor.
8. Şi a fost că pe când Zaharia slujea înaintea lui Dumnezeu în rândul cetei sale,
9. după rânduiala preoţiei i-au ieşit sorţii să intre în templul Domnului şi să tămâieze.
10. Iar la ceasul tămâierii toată mulţimea poporului era afară, rugându-se.
11. Şi îngerul Domnului i s’a arătat stând de-a dreapta altarului tămâierii.
12. Şi, văzându-l, Zaharia s’a tulburat şi frică a căzut peste el.

Din Evanghelia după Luca (24, 36-53)

36. Şi pe când vorbeau ei acestea, El a stat în mijlocul lor şi le-a zis: „Pace vouă!”
37. Iar ei, înspăimântându-se şi înfricoşându-se, credeau că văd duh.
38. Şi El le-a zis: „De ce sunteţi tulburaţi şi pentru ce se ridică astfel de gânduri în inima voastră?
39. Vedeţi mâinile Mele şi picioarele Mele, că Eu Însumi sunt; pipăiţi-Mă şi vedeţi că duhul nu are carne şi oase aşa cum Mă vedeţi pe Mine că am”.
40. Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi picioarele.
41. Şi lor, celor încă necrezând de bucurie şi minunându-se, El le-a zis: „Aveţi aici ceva de mâncare?”
42. Iar ei I-au dat o bucată de peşte fript şi dintr’un fagure de miere.
43. Şi, luând, a mâncat în faţa lor.
44. Şi le-a zis: „Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am grăit pe când încă eram împreună cu voi, că toate cele scrise despre Mine în legea lui Moise, în profeţi şi în psalmi trebuie să se plinească”.
45. Atunci le-a deschis mintea ca să’nţeleagă Scripturile.
46. Şi le-a zis că aşa este scris şi că aşa trebuia să pătimească Hristos şi a treia zi să învie din morţi
47. şi întru numele Său să se propovăduiască pocăinţa şi iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim.
48. „Voi sunteţi martorii acestora.
49. Şi iată, Eu trimit peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; voi însă rămâneţi în cetate până ce vă veţi îmbrăca cu putere de sus”.
50. Şi i-a dus afară până spre Betania şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat.
51. Şi a fost că’n timp ce-i binecuvânta, S’a depărtat de ei şi S’a înălţat la cer.
52. Iar ei, închinându-I-se, s’au întors în Ierusalim cu bucurie mare.
53. Şi’n toată vremea erau în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.

Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an,

Sfântul Teofan Zăvoratul

Sfântul Pavel arată în următoarele cuvinte puterea Înălţării Domnului: „S-a suit la înălţime, a robit robime şi a dat daruri oamenilor” (Efes. 4, 8). Împăcând dreptatea lui Dumnezeu, Domnul a deschis pentru noi toate vistieriile bunătăţii dumnezeieşti. Aceasta este robimea sau prada dobândită în urma biruinţei. Începătura împărţirii acestor daruri oamenilor este Pogorârea Sfântului Duh, care S-a pogorât o singură dată, rămâne în Biserică şi dă fiecăruia cele de trebuinţă, luând totul din aceeaşi robime o singură dată robită. Oricine ai fi, vino şi ia: dar pregăteşte-ţi vistieriile pentru comori – inimă curată, mâini cu care să iei, credinţă neîndoită – şi te apropie cu căutare plină de nădejde şi pururea rugătoare.